loading... Nuante de diversitate!
16 ianuarie 2010 | By: Misu Radovici

Punându-i pe alţii pe primul loc!

   Haideţi să fim cinstiţi cu noi înşine, atunci când ne uităm la relaţiile noastre în lumina Cuvântului lui Dumnezeu.
Nu faceţi nimic din duh de ceartă sau din slavă deşartă, ci în smerenie fiecare să privească pe altul mai presus de el însuşi. Fiecare din voi să se uite nu la foloasele lui, ci la foloasele altora.” (Filipeni 2:3-4)
Pentru mine, aceste versete ar putea fi rezumate în patru cuvinte care exprimă unul din cele mai importante principii pentru orice relaţie: Alţii pe primul loc.
Gândiţi-vă la oameni pe care îi cunoaşteţi şi care sunt mândri, închişi în ei. Cum le distruge această caracteristică relaţiile?  Gândiţi-vă acum la nişte oameni care sunt altruişti, şi interesaţi întotdeauna de alţii. Cum îi ajută această caracteristică în relaţiile lor?
   Cum să aplici în mod personal toate aceste lucruri
Haideţi să ne uităm cu atenţie la relaţiile noastre în lumina acestui pasaj. Atunci când intraţi în contact cu o persoana sau un grup, sunt aceste lucruri dominante în mintea voastră:
„Să nu greşeşti.”
„Să nu spui ceva stupid.”
„Petrece timp cu cei care sunt cei mai tari.”
„Ce aş putea să spun, aşa încât oamenii să creadă că sunt un tip mişto?”
Nu este nimic greşit în legătură cu aceste gânduri. Însă, toate se referă la mine, la mine şi iar ... la mine. Care ar fi diferenţa, dacă atunci când intrăm în contact cu o persoana sau un grup să o facem cu următoarele gânduri:
„Este oare cineva care stă singur, lângă care aş putea să mă aşez pentru a îl face să se simtă binevenit?”
„Este vre-o persoană rănită sentimental, pe care aş putea să o încurajez?”
„Mă întreb oare cum a decurs jocul de fotbal, sau testul de matematică, sau întrecerea la care a participat?”
Diferenţa între primul set de gânduri şi al doilea este diferenţa dintre o persoană care este centrată pe sine, şi una care este centrată pe alţii.
   Intra în contact cu Dumnezeu:
„Doamne, este un lucru radical să trec de la a mă gândi la mine însumi, la a mă gândi la alţii. Totuşi, propriile mele dureri mă ajută să realizez cum suferă alţii. Ajută-mă să fac diferenţa în vieţile lor. Şi, dacă faptul de a îi avea pe cei din jur ca şi prioritate mă va ajuta să am prietenii mai bune, acest lucru ar fi minunat! Ajută-mă să fiu prietenul care tu vrei să fiu.”

0 comentarii:

Search