loading... Nuante de diversitate!
26 iun. 2011 | By: Misu R.

Pietricele de incurajare ... daruite!

Pentru azi am hotarat sa impart ... un mic ... cadou.
E vorba de pietricele de incurajare ...
Le daruiesc din toata inima ... 
Cui le daruiesc?
Pai ... urmatoarelor persoane:
Daca stiti persoane care ar avea nevoie de astfel de "pietricele" puteti sa le dati si voi mai departe ...
Nu e,insa, obligatoriu ... 

25 iun. 2011 | By: Misu R.

Încurajarea ... cel mai bun medicament ...

Nu există medicament mai bun decât încurajarea. Puterile sale vindecătoare îl pot ridica pe cel descurajat, îi alină durerile, îl întăresc şi îi reaprind focul speranţei în suflet. Încurajarea este ca un vaccin de care e nevoie atunci când boala este virulentă şi duce la slăbirea organismului. Lumea din jurul nostru ne oferă din plin motive pentru a fi descurajaţi: conturi fără acoperire în bănci, probleme de sănătate, pierderea unei persoane dragi, ratarea unei promovări, scăderea capacităţilor fizice ale trupului odată cu înaintarea în vârstă, angajamente încălcate. Proabil că şi tu poţi adăuga la această listă multe alte surse care provoacă decurajare personală. Atunci când privim la problemele acestei lumi, se pare că factorii care provoacă descurajarea sunt din ce în ce mai numeroşi: economia, războaiele, sărăcia, nenumărate forme de abuzuri, tulburări sociale de toate tipurile. Pericolul care ne paşte atunci când ne concentrăm prea mult asupra acestor motive de descurajare este acela 
că în percepţia noastră motivele se pot amplifica, aşa cum ochii unei albine amplifică lucrurile pe care le văd. Totul devine denaturat şi dezordonat! Cineva scria că  ’’Cel care este descurajat Îl măsoară pe Dumnezeu după propriul său model mic şi contractat şi limitează puterea infinită prin priceperea sa finită, de om.’’ 
Chiar şi atunci când eşti înconjurat de circumstanţe descurajatoare şi când se pare că nu este nimeni care să ofere încurajarea atât de necesară există o ieşire pentru/din toate situaţiile care îţi provoacă dificultăţi. În astfel de momente, poate că e nevoie sa ai o atitudine prin care să poţi învinge. Poate că in astfel de momente caracterul tău trebuie să fie ... integru, sensibil, antrenat să facă faţă cu brio ...
Nu sunt adeptul "reţetelor" prin care un om obişnuit se poate transforma ca prin minune într-un super-om ... sau în vreun "Superman crestin" imun la orice, atotvictorios in toate ... insă am observat că sunt câteva lucruri care ne ajută să ne continuăm viaţa ... chiar şi atunci când totul se reduce la fiecare pas sau, de ce nu, ... la urmatorul pas.   
Care ar fi (câteva) din aceste lucruri? Well ...
Priveşte la descurajarea sau la deprimarea ta, dar nu amplifica lucrurile minore. Refuză să laşi descurajările mici, temporare, să domine gândirea ta.Pentru ce te mâhneşti, suflete, şi gemi înlăuntrul meu? Nădăjduieşte în Dumnezeu căci iarăşi Îl voi lăuda; El este mântuirea mea şi Dumnezeul meu”  (Psalmul 42:11).
Priveşte aproape, la tine. Fii rezonabil şi priveşte situaţia în favoarea ta, căutând lucruri pozitive chiar şi în cele mai negative situaţii.Când un om este întristat, i se pare că toate lucrurile merg rău; când este voios, totul pare că merge bine” (Proverbe 15:15, traducere după varianta în limba engleză).
Priveşte departe, spre Dumnezeu, Tatăl tău ceresc pentru că El te înţelege, îţi cunoaşte nevoile şi ştie mai bine decât tine când şi cum să-ţi împlinească aceste nevoi.Cheamă-Mă, şi-ţi voi răspunde; şi îţi voi vesti lucruri mari, lucruri ascunse, pe care nu le cunoşti”  (Ieremia 33:3).
Priveşte LARG la toate posibilităţile pe care le ai pe măsură ce te urci pe propriul ’’munte’’, la toate obstacolele care par de netrecut. Chiar şi atunci când se pare că nu mai există nici o speranţă, gândeşte-te la alternative viabile. Cu Dumnezeu, există întotdeauna speranţă.Pot totul în Christos, care mă întăreşte”  (Filipeni 4:13).

22 iun. 2011 | By: Misu R.

Chestie de ... optica!

Daca cumva ceea ce ai nevoie azi e incurajare ... atunci ... just take a quick look ... E posibil sa ramai surprins de ce are TATI pregatit ... pentru tine!
Am gasit pe net ... un e-card superb ... si pentru a-l accesa trebuie doar sa dai click Aici
21 iun. 2011 | By: Misu R.

Never give up ... never give in ...

Chasen - Slow Down
Sursa versurilorAici
You see all of the pieces 
But I see a life I can mold
You see a bunch of blank pages
But I see potential untold.
Before you give up
Before your heart breaks
Open your eyes to this picture of grace, and just ...
CHORUS
Slow down take a breath in this moment
Leave all the worries you're carrying
Be still in the midst of this madness
Let go of all that you fear 'cause
I've already set your heart free
So leave all the changing to me.
You see the doubt and the questions
But I see the wrestling with faith
You see someone worth nothing
But I see someone I can save.
Before you give up
Before your heart breaks
Open your eyes to this picture of grace, and just ...
CHORUS
Slow down take a breath in this moment
Leave all the worries you're carrying
Be still in the midst of this madness
Let go of all that you fear 'cause
I've already set your heart free
So leave all the changing to me.
Life is a long road
So hard to follow
You feel like you'll never win
Just trust in my love
And let me take care of the rest
So you can begin.
20 iun. 2011 | By: Misu R.

Gand ...cu tâlc ...

Mergand azi sa depun dosarul de inscriere la licenta ... pe drum "m-a fulgerat" ... un gand. Initial am crezut ca am luat-o poate razna din cauza caldurii sau a oboselii sau a chestiilor ce s-au adunat unele peste altele in perioada asta (pffffff ... si cat de mult astept sa finish si move on ...) ...
Apoi am decis sa ii dau putina importanta si sa vad daca are vreo noima ...
Sincer ... dupa ce m-am mai meditat putin la el ... mi-am dat seama ca are si sens ... si logica ... si ascunde un mare ... sau de ce nu, chiar enorm adevar ...
Si ca sa nu va mai fierb ... iata gandul:
"Nu orice OAC pe care visezi, ai tupeul sau poate chiar indrazneala de a-l saruta se va transforma ca la un pocnet de degete in Prince Charming ... 
Ai grija ... poate ca in proces ... tu te vei trezi ... broasca!"
19 iun. 2011 | By: Misu R.

Slow down!

Ritmul vieţii de zi cu zi este tot mai rapid. La orice banca poţi semna pentru un credit şi printr-un sistem foarte ingenios contul tău va fi alimentat în 8 până la 10 secunde de la semnarea cererii, economisind astfel timp. Pe multe autostrăzi, vei găsi oameni care sunt gata să îşi rişte viaţa pentru a economisi câteva secunde. Toată lumea se grăbeşte. Am citit că vânzările de suc de portocale îngheţat sunt în scădere pentru că oamenii nu mai au răbdare să aştepte până se dezgheaţă! Într-un articol din ziar se spunea ‘’ Oamenii de astăzi sunt încurcaţi, stresaţi şi supra-aglomeraţi. În lumea de astăzi barierele dintre muncă şi familie dispar. Fiecare este mobil şi  fiecare moment al zilei îi este planificat cu grijă: şcoală, activităţi după  orele de şcoală şi 10-12 ore de muncă pe zi. Acest stil de viaţă ca într-o oală de gătit sub presiune este atât de recent, încât antropologii acum îl studiază pentru a vedea cum ne va afecta’’. 
Care sunt EFECTELE UNUI STIL DE VIAŢĂ GRĂBIT
•Simţi mai mult stres.
•Îţi pierd bucuria.
•Nu mai eşti atât de productiv.
•Nu-l poţi auzi pe Dumnezeu (sau dacă chiar Îl auzi Îl auzi extrem de slab, extrem de rar).
CUM SĂ ÎNCEPI SĂ-ŢI ÎNCETINEŞTI RITMUL
*Stopează dorinţa care te împinge spre a vrea mai mult. Fii cinstit. Ce te conduce sau te motivează? De ce întotdeauna doreşti să ai MAI MULT? "Mai bine o mână plină de odihnă, decât amândoi pumnii plini de trudă şi goană după vânt" (Eclesiastul 4:6 ). Ambiţia este un lucru bun, dar ambiţia fără control şi care nu ţine seama de valorile pe care le respecţi, este unul dintre cele mai distructive lucruri care ne înconjoară.  
Principala motivaţie care stă în spatele celor mai mari realizări este nesiguranţa. Dovedim ceea ce merităm prin ceea ce facem. Atât timp cât vei confunda ceea ce meriţi cu munca ta, vei fi întotdeauna grăbit şi nemulţumit. Fii mulţumit cu ceea ce eşti şi al cui eşti. Nu mai face comparaţii.   
*Învaţă să spui NU.  Aceasta face cât un seminar pe care ai fi dispus să plateşti foarte mult despre managementul timpului, cuprins într-un singur cuvânt: NU. Mulţi dintre noi alegem graba ca un stil de viaţă. Doar spune NU. "Este o cursă pentru om să facă în pripă o făgăduinţă sfântă, şi abea după ce a făcut juruinţa să se gândească’’ ( Proverbe 20:25 ).  Avem liste cu ‘’Ce avem de făcut’’. Eu cred că avem nevoie de liste cu ‘’Ce să nu facem’’! Numeşte aceste liste ‘’Ceea ce contează mai mult’’. Exersează încetinirea. Scoate-ţi ceasul de pe mână 24 de ore, sau parchează în locul cel mai îndepărtat din parcarea unui supermarket şi mergi pentru a plăti unde este rândul cel mai mare. Încetineşte!
*Ascultă porunca a patra. Biblia este plină cu principii pentru a trăi. Aceste principii se află acolo pentru a ne proteja şi pentru a ne face viaţa mai uşoară şi mai puţin stresantă. ‘’Să lucrezi şase zile, şi să-ţi faci lucrul tău. Dar ziua a şaptea este ziua de odihnă închinată Domnului, Dumnezeului tău’’ ( Exod 20: 9-10 ). Odihna este o prioritate alături de ‘’să nu ucizi’’ şi ‘’să nu furi’’. Alege-ţi o zi pentru a te reface în fiecare săptămână. Foloseşte această zi pentru a-ţi odihni trupul, a te reîncărca emoţional şi pentru a-ţi refocaliza spiritul pe închinare. Pe măsură ce vei petrece mai mult timp cu Dumnezeu, cu atât vei deveni mai relaxat.
*Aşteaptă ca temporizarea să o facă Dumnezeu. Este graba întotdeauna mai bună? Nerăbdarea înseamnă lipsa încrederii în Dumnezeu. Ştie Dumnezeu mai bine- sau noi? Răspunsul la această întrebare va schimba în mod dramatic nivelul tău de stres. Dumnezeu are un plan şi un program pentru viaţa ta. ‘’Orice lucru El îl face frumos la vremea lui…măcar că omul nu poate cuprinde, dela început până la sfârşit, lucrarea pe care a făcut-o Dumnezeu’’ (Eclesiastul 3:11).
18 iun. 2011 | By: Misu R.

Scrisoare ...

 "Dragul meu,
       Cum iti mai merge? Desigur, Mi-as dori mult sa putem vorbi doar noi amandoi, dar stiu ca pentru aceasta niciodata nu ai timp. Am hotarat deci sa-ti scriu o scrisoare, pentru a-ti spune cat de mult te iubesc.
       Te-am vazut aseara, cand discutai cu prietenii tai. Am asteptat toata ziua; poate vei dori sa vorbesti si cu Mine. Ti-am daruit un apus de soare minunat la sfarsitul zilei si am asteptat. Insa niciodata nu ai gasit timp sa vorbim. Aceasta M-a durut, dar Eu totusi te iubesc, pentru ca sunt Prietenul tau. Noaptea trecuta te-am privit cum dormeai si am dorit cu ardoare sa-ti ating fruntea, de aceea am revarsat lumina lunii pe fata ta. Si din nou am asteptat, dorind sa cobor la tine ca sa putem vorbi. A sosit dimineata si Eu am avut atatea daruri pentru tine, dar te-ai intors in patul tau, dorind sa-ti prelungesti macar pentru cateva clipe somnul dulce, si ai amanat intalnirea noastra. Ca de obicei, dimineata ai putin timp. Te-ai spalat, ti-ai periat dintii cu grija, te-ai imbracat ordonat si te-ai grabit la lucru. Cand ai privit ultima data in oglinda, ai observat din mers Biblia pe masa si atunci inima Mea a tresaltat la gandul ca vei dori sa Ma asculti. Dar ai renuntat si inchizand usa dupa Tine, ai plecat. Lacrimile tristetii Mele erau in ploaia de afara. Dar totusi Eu te iubesc! In timpul zilei am incercat sa vorbesc cu tine prin norii albi, prin albastul cerului si prin linistea ierbii verzi. Ti-am soptit aceasta prin frunzele copacilor si ti-am spus-o bland prin splendoarea florilor. Am alergat catre tine, spunandu-ti: "Te iubesc!" in paraiasul de munte si in minunatul cantec al pasarilor.
       Odata, uimit de frumusetea si gingasia florilor ai meditat la Creatorul lor, si Eu am crezut ca acum te vei hotari sa vorbesti cu Mine. Insa un gand oarecare, se pare important pentru tine, ti-a abatut atentia. Da probleme, si nu putine.... Insa Eu as putea sa te ajut in rezolvarea lor. Iti amintesti cand ai primit o veste trista? O, cum am dorit atunci sa-ti sterg lacrimile! Desi nu erai atent la Mine, ti-am trimis in dragostea Mea o adiere de vant calda si usoara, plina de miresmele naturii pentru a te mangaia in tristetea ta. Dar nici atunci nu te-ai gandit la Mine...
       Seara, cand ai venit acasa, obosit dupa o zi plina de probleme, ai cinat in graba si ai pornit televizorul. Absorbit de emisiunile TV, nici nu ai observat cum s-a scurs timpul; am asteptat, sperand ca iti vei aminti de Mine. Ai mers la culcare si ultima Mea speranta de a vorbi cu tine s-a stins. Voiam atat de mult sa-ti daruiesc putere, mangaiere, intelegere...
       Dragul meu, cand va mai incepe o zi, cand vei fi in tumultul ei, in amurg sau in orice clipa a ei, cand iti este greu, cand esti trist si singur - aminteste-ti de iubirea Mea fata de tine. Este o iubire mai adanca decat marea, mai inalta decat cerul si mai cuprinzatoare decat cele mai profunde nevoi ale inimii tale. Te iubesc cu o iubire vesnica, de aceea îti pastrez bunatatea Mea.Voi raspunde la intrebarile pe care de atatea ori le-ai gasit fara raspuns. Iti voi aduce linistea dupa care tanjesti de atata timp. Langa Mine vei gasi cu adevarat fericirea si vei afla pacea launtrica. Cheama-ma si-ti voi raspunde, iti voi fi alaturi si te voi ajuta.
Eu te-am creat, te-am ales, te iubesc si te astept! 
I.C."
17 iun. 2011 | By: Misu R.

"Veti cunoaste ... si ..."

O persoana care credea ca poate obtine totul ... oricand si oricum ... avea un motto pe care il credea interesant ... sau ... in anumite momente chiar indispensabil ... Motto-ul asta spunea (in mare) ceva de genul: 
MINTEA MEA ŞI-A FORMAT DEJA O PĂRERE.
NU MĂ MAI ÎNCURCAŢI CU ADEVĂRUL!
De multe ori pornim în judecata noastră de la un set de presupoziţii sau convingeri care ne vor împiedica să vedem adevărul. De multe ori nici nu ne mai sinchisim sa ne oprim si sa vedem daca ceea ce se afla in gandurile mele ... ceea ce ma mana in a lua decizii ... e o parere sau Adevar. Folosim de multe ori expresii de genul: "Adevarul e ca ..." sau alte forme ... incercam sa-i convingem pe cei din jur (ca sa nu zic defapt ca de cele mai multe ori incercam sa impunem) parerea noastra ca adevar, forma viabila de avansare spre ... 
Spre ce? Si cum? ... Sau poate ca mult mai important si interesant ar fi ... DE CE? ...
Poate pentru ca incă de mici ne formăm convingerile de bază cu privire la ce este viaţa şi stabilim de ce avem nevoie pentru a trăi cît mai satisfăcător. Cu toate că am fost creaţi ca fiinţe libere, avînd posibilitatea de a gîndi, simţi şi alege, odată cu căderea în păcat a primilor oameni, gîndirea ni s-a întunecat. Am început să credem minciuni şi să nu mai raţionăm corect. „GÎNDEŞTE LIBER!”, suntem incurajati tot mai des si prin tot mai multe moduri. Dar ce ideologie se ascunde în spatele acestei afirmaţii? 
Dacă urmărim şi alte mesaje transmise de societate, ele vor suna EXTREM de asemănător:  „Nu lăsa pe nimeni să-ţi impună ce este bine şi ce este rău, ce e adevărat şi ce este fals. Nu există un adevăr absolut, totul e relativ ...” (si cat de stupid poate sa fie conceptul asta ...) Dacă vă veţi uita cu atenţie, veţi vedea că Dumnezeu, care este garantul cunoaşterii, a dispărut din această ecuaţie; deci, cu alte cuvinte, suntem îndemnaţi să gîndim şi să acţionăm liber, ca şi cum Dumnezeu nu ar exista. Mulţi nu vor avea nici o problemă cu acest tip de gîndire, la urma urmei e la modă, Dumnezeu e demodat. Problema este că societatea încearcă să ne promită împlinirea prin ... tot felul de ... surogate. Adevărata libertate nu se poate găsi independentă de adevăr; de aceea EL ne promite: „Veţi cunoaşte adevărul şi adevărul vă va face liberi!” 
Pentru a fi insa slobod ... pentru a invata "jocul" asta (si sper sa se inteleaga ca defapt nu ma refer ca la un joc efectiv ... ci "ma joc" cu figuratele :P ...) ... pentru a invata cu adevarat ... ce si cum ... va trebui sa rupi "zabrelele coliviei" ... si apoi ............... 
 
16 iun. 2011 | By: Misu R.

...

Daca va fi sa ma intrebi astazi ce fac ... sau ce MAI fac ... cu cea mai mare siguranta ca o sa primesti un raspuns care s-ar putea sa te lase putin mai confuz (daca nu confuz de tot): 
Învaţ să ascult tăcerea!
15 iun. 2011 | By: Misu R.

Adversităţi*

Vânturile adversităţilor bat cu putere şi din toate direcţiile. În cele din urmă, fiecare simte povara unor grele încercări, dificultăţi, nenorociri sau căderi. Situaţia ta prezentă nu este cea pe care ai anticipat-o sau pe care ai planificat-o. Ce s-a întâmplat? Cine trebuie învinovăţit? 
Ţi-ai încălcat în mod conştient şi deliberat conştiinţa? Este acest necaz sau această adversitate rezultatul unui păcat pe care l-ai comis? Este un act al celui rău din partea cuiva împotriva ta? Sau este lucrarea lui Dumnezeu? 
Cheia pentru a birui necazul este răspunsul potrivit. Găsirea cuiva pe care să-l blamezi este un drum înfundat. Dacă alegi să reacţionezi cum trebuie, poţi transforma necazul într-o piatră pe care să păşeşti mai departe spre mai mult succes. Poţi înainta datorită adversităţii prin care treci. Felul în care recţionezi în faţa adversităţii te poate distruge sau te poate transforma în persoana care Dumnezeu a creat-o şi doreşte ca tu să fii. Alegerea este a ta. 
Care este răspunsul potrivit? Sa fie oare aceasta simpla intrebare: “Doamne, ce doreşti să faci în viaţa mea?” Cheia pentru transformarea adversităţii într-un pas înainte este să o priveşti din perspectiva lui Dumnezeu. Nu contează care ar putea fi cauza, încearcă în mintea ta să înveţi ceva în urma ei. 
Gândeşte-te la următoarele: 
•Adversitatea este modul în care Dumnezeu ne atrage atenţia. Este timpul pentru auto-examinare. 
•Adversitatea este modul în care Dumnezeu ne reaminteşte că El ne iubeşte. Scopul Său este să te protejeze de la o totală auto-distrugere. 
•Adversitatea este calea prin care Dumnezeu înfrânge mândria. 
•Adversitatea este calea prin care Dumnezeu ne reaminteşte de slăbiciunea noastră. Atunci când eşti pus cu spatele la zid, şi aparent nu mai există nici o ieşire din această situaţie, dintr-odată recunoşti că ai fost prea încrezător în tine însuţi. 
•Adversitatea este calea prin care Dumnezeu ne demonstrează credincioşia Sa. Starea ta de neputinţă îi oferă lui Dumnezeu ocazia să Îşi ţină promisiunile faţă de tine.  
•Adversitatea este calea prin care Dumnezeu ne pregăteşte pentru a-i mângâia pe alţii. Vei deveni mai folositor lui Dumnezeu şi celorlalţi prin propria ta suferinţă. 
*In loc de PS ... am primit acest material pe mail in urma cu ceva vreme si acum mi-am amintit de el ... Hope y'all enjoy it! Lots of blessings!
13 iun. 2011 | By: Misu R.

Pastreaza-ti pacea ... Alege corect ...

Am invatat ca in viata unii oameni sunt "rapitori de pace". Si culmea e ca ei se pare ca simt, sau de multe ori chiar cred, ca face parte din "chemarea vietii lor" sa te faca sa pici prost, sa te faca sa iti vina sa iti iei campii sau sa iti spune ca nu poti face anumite lucruri. Si mai interesant e faptul cum incearca sa te prinda in mreaja acesta iluzorie, aceasta capcana a supararii, prin care sa te faca sa te simti iritat sau frustrat.
Cum ar trebui sa reactionez? Cum ar trebui sa reactionezi? Simplu ... nu musca din momeala! Pentru ca nimic nu valoreaza mai mult decat pacea ta. Ei pot sa incerce ... si atat. Si chiar daca pare ca astfel de situatii "storc" ce e mai bun din tine ... in final ... TATI va folosi aceste situatii pentru a te ajuta sa cresti. Asa ca atunci cand astfel de persoane se ridica ... pastreaza-ti pacea. ALEGE sa iti pastrezi pacea. ALEGE sa ierti. Si poate nu in ultimul rand ... inalta cateva ganduri catre TATI pentru toate aceste persoane ...
Greu? Extrem de posibil ... dar ridicandu-ti gandul catre EL iti vei dezarma in cel mai superb mod ... impotrivitorii. 
Poate ca tu vezi doar un om ... sau poate mai multi ... insa in spatele lui/ei/lor ... se afla adevaratul impotrivitor. Si acest impotrivitor e defapt cel ce vrea sa iti impuna in suflet diviziunea si supararea. Dar atunci cand tu vei alege sa iti pastrezi pacea, cand iti vei continua periplu prin viata in dragoste cu un zambet pe fata ... atunci vei reusi sa invingi ... atunci vei dejuca orice astfel de tactica. 
Chiar daca pare complicat ... asa se poate ... 
Azi alege pacea, alege alergarea in dragoste si iertare, alege victoria pe care TATI ti-a pregatit-o!
TATI iti multumesc pentru pacea si taria pe acre mi-o daruiesti si azi ... Aleg sa imi pastrez pacea indiferent de ce s-ar ridica impotriva mea. Aleg sa binecuvantez ... TE ALEG PE TINE! 
11 iun. 2011 | By: Misu R.

"Tot ceea ce e necesar ..."

De cate ori nu auzim in jurul nostru ... "E asta e ...", "Nu e problema mea ...", "De ce sa ma bag eu ... nu am altceva mai bun de facut" ...
Poate in anumite ipostaze ... e o prezumtie corecta ... pentru ca sunt lucruri care tin de privacy-ul personal si peste care nu e bine sa te bagi sau sa treci. Dar cand vine vorba de principiile vietii crestine ... a nu face nimic atunci cand se poate face ceva ... a alege sa "treci mai departe pe alaturi" ... poate avea consecinte ... nu prea placute.
Avem exemplul biblic ... 2 persoane care au ales sa faca un lucru asemanator ... si sa treaca GRABITI la ale lor ...
Indiferenta, graba, indolenta sau pur si simplu comoditatea ... aduce atat de mult prejudiciu ... si poate ca noi chiar nu realizam acest lucru ... sau poate daca il realizam ... tinem mai mult la confortul personal ...???
Edmund Burke spunea ceva interesant ... ceva ce a fost (si cred ca va continua sa fie) motto-ul meu mult timp ... "Tot ceea ce e necesar ca raul sa triumfe e ca oamenii buni sa nu faca nimic." si cat de mult adevar se ascunde in spatele acestor cuvinte.
E destul sa nu faci nimic, sa intorci privirea in cealalta parte, sa treci grabit pe alaturi ... si vorba buna pe care ai fi putut sa o daruiesti, binele pe care l-ai fi putut infaptui ... sa fie pierdut. Cine castiga dintr-o astfel de faza? Va las pe voi sa va ganditi putin ... si raspunsul nu cred ca va veni chiar asa de greu ... 
Realizand asta ... poate ca data viitoare cand veti fi pusi fata-n fata cu astfel de situatii ... modul in care veti actiona/reactiona va fi cu totul si cu totul altfel. "Lumea sufera mult. Nu din cauza violentelor oamenilor rai, ci din cauza tacerii oamenilor buni." (N. Bonaparte)
10 iun. 2011 | By: Misu R.

1 down ... a few more 2 go ...

Finally ... back online ...
Unul din hopurile obligatorii de trecut ... a fost trecut ...
Mai urmeaza cateva ... la fel de importante ... 
Dar oricat ar fi de greu ... oricat ar fi de dificil sau de obositor ... ma bazez ... pe TATI ...
Nice weekend y'all! Nice weekend!
6 iun. 2011 | By: Misu R.

Fereastra spre suflet ...

Mentionez inca de la bun inceput ca ceea ce urmeaza NU imi apartine si cu toata bunavointa ... nu mai stiu de unde si in ce circumstante a ajuns la mine ... asa ca nu as putea preciza cu exactitate sursa materialului ... Am (re)gasit fisierul in PC in timp ce cautam ceva ... am recitit si ... Dar poate mai bine va las sa cititi si voi ...
    Se spune ca ochii sunt ferestrele sufletului. Din pacate, suntem prea grabiti sau prea superficiali (adica prea egoisti) ca sa stam sa privim adinc, prin aceste ferestre, pina in sufletul celor cu care avem relatii. 
    Daca ne-am face timp sa alunecam usor pe topoganul intunecat al pupilelor, am patrunde intr-o lume mirifica, extraordinara, plina de mistere inca nedezlegate intr-un microunivers, in rinduiala sau in dezordine, fericit sau chinuit. 
    Cuvintul este puntea de legatura si cifrul dezlegarii acestor mistere. Insa, pentru a asculta iti trebuie o ureche fina si sensibila, care se formeaza doar in scoala renuntarii de sine, in scoala iubirii aproapelui. 
    Uneori, lumea acesta interioara a cuiva este o provocare molipsitoare la pace si armonie. Este placut sa te lasi furat de privelistea de dincolo de ferestra sufletului unei astfel de persoane. Cel ajutat si in avantaj esti tu. S-ar putea spune ca te infrupti ca un egoist din prea plinul cuiva. Insa, daca acel cineva ti-e prietenul care se daruie intru vindecarea sufletului tau, se poate spune ca esti un egoist in transformare sau, intr-un limbaj putin mai pozitiv, un altruist in devenire. 
    Din nefericire, de cele mai multe ori insa, alunecarea prin fereastra sufletului cuiva este ca intrarea intr-un labirint al groazei, incit te si miri cum poate trai acea persoana cu sine insasi. Si, aici trebuie sa stii sa faci o deosebire importanta intre zgomotul furtunii unui suflet zbuciumat si tipatul disperat al tacerii celui care s-a inchis in sine. 
    Linga noi se afla zilnic persoane care isi exteriorizeaza nelinistea, nesiguranta, durerea, zbuciumul, confuzia. Ii recunoastem cu usurinta si, in masura in care ei ne dau credit si ne asculta, ii putem ajuta. As putea spune ca , desi e tare greu sa traiesti in preajma unei astfel de persoane, e mai usor sa o convingi sa coboare impreuna cu tine pina la radacina problemelor si sa coopereze in terapia de vindecare sufleteasca. Esti ca pe un santier, plin de praf si uneori asurzit de zgomot, dar ai in suflet nadejdea si bucuria "cladirii" care se inalta. Si te simti incurajat. 
    Dar, tot printre noi, discreti si nebagati in seama, sunt tineri care-si poarta ranile singerinde cu zimbetul pe buze. Un zimbet trist, ca un gips ce acopera o rana infectata. Nu se aude nici un zgomot. Tacerea devine lugubra, cu atit mai mult cu cit inima bate, bate ... e vie si parca n-ar fi. Tacere si intuneric, semnele mortii intr-un trup viu. Daca linga un "galagios" te simti ca pe un santier, linga un "taciturn" ai senzatia ca stai linga un zid de beton in care sta cimentat un suflet de om. Si cauti cu infrigurare o fereastra spre acel suflet. Ai vrea sa-l ajuti sa iasa afara, la loc larg, in libertate si odihna! Te simti parca si tu incorsetat impreuna cu el in acel zid rece si rigid. Dar fereastra ramine inchisa si ... surpriza, nu se poate deschide decit pe dinlauntru! Si te doare, si plingi, si te rogi, iar el, bietul suflet, zimbeste in continuare trist si neputincios. 
    Ai stat vreodata in fata unei astfel de ferestre spre suflet? Ai banuit vreodata cita energie, cita framintare se ascunde in spatele ferestrei ferecate? 
    Ai avut ocazia sa vezi cum draperia groasa si grea este sfisiata in mii de bucati si geamul ferestrei, ne mai rezistind presiunii, se sparge dintr-o data si printre cioburi, ca lava fierbinte a unui vulcan in eruptie, sufletul dinlauntru se revarsa peste margini cautind o cupa careia sa-i ia forma, pentru a nu se imprastia irecuperabil in neantul si tacerea nebuniei? 
    Mai bine sa nu fi avut o astfel de ocazie! Si e bine sa nu devii tu insuti o ocazie! 
    Suntem citeodata martorii unor tragedii pe care am fi vrut sa fim in stare sa le impiedicam, dar n-a fost sa fie asa. Ne ramine doar gustul amar al neputintei si regretul ca n-am prevenit ceva ce mai apoi n-am mai putut impiedica sa se intimple. 
    Dar, uneori invatam, tocmai din aceste situatii dureroase, lectii pe care nu le vom uita toata viata si care ne motiveaza sa fim mult mai atenti si mai sensibili la suferintele celor din jurul nostru, mai ales ale acelora care tac, tac mereu. 
    Ca faci parte din categoria "zgomotosilor" sau din cea a "taciturnilor" stii doar tu si cei pe care i-ai lasat sa te cunoasca. Dar mai trebuie neaparat sa stii ceva. Esti OM si acest adevar este cel mai minunat lucru care se poate spune in dreptul tau, oricine ai fi, orice ai fi facut. Esti un diamant cazut din coroana unui Rege, poate in praf, poate in noroi, poate in adincul unei mari, dar un diamant. 
    Si inca ceva: Esti un diamant cautat si dorit inapoi in locul care ti-a fost destinat. Sfintul Augustin, cel care mai intii a fost "fiul risipitor" al vietii primite in dar de la creatorul sau, si-a aflat odihna si pacea sufleteasca si ne-a dezvaluit si noua secretul. Parafrazat am putea spune ca nu ne vom gasi linistea sufleteasca decit dupa ce il vom intilni pe Dumnezeu, creatorul nostru, si ne vom reface relatia cu El. 
    Dar, pe cararea anevoioasa a vietii nu poti razbi de unul singur, suntem fiinte sociale, "programate" sa relationam. Ai nevoie de macar un prieten caruia sa i te destainui si pe care sa-l lasi sa te ajute. Riscul de a fi tradat sau dezamagit este mult mai mic decit acela de a ramine singur, nu crezi?

Search