loading... Nuante de diversitate!
29 apr. 2013 | By: Kostinush

Asteptarile mele...sau ale tale



 
 Si... au inceput sarbatorile de primavara,multa agitatie ,cumparaturi fara numar si multe asteptari de orice fel ar fi ele.A trecut sarbatorirea a acelei zile minunate in care Isus Christos a fost primit in Ierusalim cu cinste ,cu cantari ,urale, osanale si... asteptari. La prima vedere pare a fi cea mai frumoasa zi din viata lui Isus Christos pe acest pamant, doar la prima vedere.
Personal ,eu cred ca a fost printre cele mai triste zile pe care le-a trait daca nu chiar cea mai trista . De ce spun asta?
Ma gandesc la planul lui Dumnezeu pentru poporul sau si la planurile oamenilor ,a mele sau ale tale.Aceasta zi a "floriilor" ,vine dupa trei ani de expunere a planului Lui oamenilor,le-a spus si le-a aratat care e planul Creatorului cu ei ,cu viata lor si rezultatul a fost acesta ...asteptari diferite din partea oamenilor ,dorinti diferite fata de Creator. Am stat si m-am gandit de ce ...de ce nu au putut sa vada in Isus Christos ceea ce era ?
Poporul evreu avea in acea perioada o problema imediata si sau raportat la acea problema,"pumnul "greu al imperiului roman iar dorinta a fost libertate,eliberarea lor ca popor si individ de sub acest "pumn de fier " iar ca rezultat...au vazut in Isus Christos rezolvarea problemelor lor imediate nu au putut vedea mai mult decat atat.
Stau si ma intreb ,nu facem si noi la fel acum in timpul nostru ,nu intercationam cu Dumnezeu in functie de asteptarile noastre? Vrem sa il cunoastem pe El,Creatorul in functie de nevoile noastre imediate,Il raportam pe El la asteptarile noastre nu la Viziunea Lui cu noi,cu fiintele noastre.
E posibil in acest caz sa fim dezamagiti? Sigur ,cu siguranta! Insa ce e mai trist e, ca vom fi dezamagiti de Dumnezeu si spunem de multe ori ca e crud,ca nu ne asculta, ca ii place sa ne pedepseasca, sa ne dea lectii dure ...hmm. Oare de EL suntem noi dezamagiti sau de faptul ca relatia noastra nu se bazeaza pe implinirea asteptarilor noastre care sunt de fiecare data imediate.
Poporul evreu de "ziua floriilor" nu a vazut mai mult decat rezolvarea problemelor lor, in Isus Christos ,nu au putut vedea gandurile lui Dumnezeu si ca atare au fost dezamagiti in mai putin de o saptamana strigand ca nu il cunosc,nu e pentru ei acel om.
Cum reactionam noi in viata noastra cand asteptarile noastre cad ca o ruina cu mult zgomot,intoarcem spatele si spunem ..."nu il cunosc pe acest Dumnezeu!"?
24 apr. 2013 | By: Kostinush

Viata...un tablou pictat de Dumnezeu !

    E in sfarsit cald ,frumos o atmosfera imbietoare catre bucurie si viata, insa tocmai in acest cadru plin de vitalitate ne pregatim de aducerea aminte a unor evenimente sangeroase de acum doua mii de ani. Cu ce se deosebeste  acest eveniment sangeros din timpuri stravechi fata de cele  sangeroase din zielele noastre ,am putea spune pe buna dreptate ? De ce trebuie sa vorbim atat de mult despre dureri , suferinta, moarte ?
Cred ca pana exista starea aceasta de lucruri care este nenaturala ,nu asa a fost creata sa fie,vom vorbi de fetele negative ale vietii.
Insa aducerea aminte a Pastelor e mai mult decat moarte, prea mult ne concentram parca intr-o tanguire continua aproape pagana,asupra momentului din viata lui Isus Christos in care a cunoscut pe deplin suferinta si moartea fizica, ne prosternem intr-o atitudine de smerenie si umilinta nenaturala in fata acestui tablou si ramanem aici ,uitam ca asta a ales din dragoste pentru mine si pentru tine,uitam, parca ni se sterge din suflet si minte ca a inviat ,si-a luat viata inapoi asa cum a dat-o, a avut puterea asta.
E uluitor momentul in care apostolul Petru se roaga de Isus Christos sa nu mearga la Ierusalim daca prevede astfel de evenimente ,tot asa intr-o stare de tanguire sufleteasca si cu bune intentii chiar dupa alt moment extraordinar din viata apostolului in care il recunoaste ca Fiu al lui Dumnezeu, si raspunsul e unul la care nu te-ai astepta ,nu numai ca nu ii asculta sfatul ci ii dezvaluie apostolului ca este manat de porniri straine,diavolesti si mai e si mustrat.
Cam asa actionam si in vietile noastre intr-o tanguire permanenta,asta mi se intampla mie personal in momentul de fata, in fata evenimentelor negre din viata noastra,incercam sa le evitam,sa nu mergem pe acolo,si poate chiar cu bune intentii in gandurile noastre, dar nu este Voia lui Dumnezeu pentru noi sa ramanem in fata acestui zid aruncati la pamant intr-o prosternere de smerenie si umilinta,ca in fata zeilor pagani pe vremuri, scopul Lui pentru noi este dincolo ,trebuie sa vedem tot tabloul ca sa putem actiona in viziunea lui Dumnezeu.
Isus Christos a vazut tot tabloul,si a trecut dincolo de Cruce ,dincolo de moarte, nu s-a oprit acolo intr-o tanguire continua "cate trebuie sa faca pentru noi ca sa fim si noi vrednici" , nu asta a fost atitudinea.
Inca dinainte de intemeierea lumii acesta a fost planul lui Dumnezeu pentru om,asta a ales El in suveranitatea Lui, nimeni nu a cunoscut planul Lui  pe care incepem sa il sarbatorim zilele acestea.
Imi doresc sa vedem mai mult decat moarte si suferinta,sa vedem mai departe ,inviere,viata si mai mult decat atat ,aceasta viata vine sa locuiasca in mine,acest Cuvant prin care s-a creat lumea ,universul,acel atom cautat de oamenii de stiinta ca sa il gaseasca pe Dumnezeu, traieste in mine si in tine doar sa crezi .... acesta este planul lui Dumnezeu cu omul.(atat cat inteleg eu personal pana aici)
M-a lasat fara cuvinte citirea unui verset din epistola catre Romani scrisa de apostolul Pavel ,mintea mea a avut mari dificultati de a accepta un adevar christic scris acolo,insa odata acceptat acest adevar cu mintea si inima nu poti decat sa spui ...Tati iti multumesc pentru planul tau minunat pentru mine...asadar... "care a fost dat din pricina faradelegilor noastre, si a inviat din pricina ca am fost socotiti neprihaniti"(romani4:25).
Opriti-va un pic si cititi din nou,cititi si in context insa are acest inteles,Isus Christos a inviat pentru ca Dumnezeu ne-a socotit pe noi neprihaniti din acel moment ,inca dinainte de a fi existat fiinta mea,totul depinde de credinta mea si a ta, inteleg insa ca daca nu eram vazuti si socotiti neprihaniti prin plata pe care a facut-o Isus Christos,nu ar fi avut loc invierea.
Aceasta este valoarea mea,trebuie doar sa cred si sa umblu in ea,de ce accept atunci sa mi se spuna mereu si mereu ,ca nu e destul,mai trebuie sa fac asta si asta ca sa fiu socotit neprihanit in fata lui Dumnezeu,daca din momentul Invierii am fost socotiti de Tatal asa? Sa facem un efort si sa vedem tot tabloul pictat de Dumnezeu ,Tatal pentru fiintele noastre.

21 apr. 2013 | By: Misu R.

Simplu ...

Enjoying the silence ...
Withholding the words ...
Putting together thoughts ...
Lookin' at the sun and grass ...
Celebratin' life ...
Enjoying the silence!!!
19 apr. 2013 | By: Kostinush

Where i belong ! Building 429

    O melodie frumoasa care exprima un adevar biblic ,vestea buna a evangheliei .... nu mai apartin lumii acesteia ,sunt castigat de Isus Christos, sunt al Lui si cine ma poate scoate din Mana Lui?
Valoarea mea nu e in acaeasta lume,este in El ...si va marturisesc ca in ultimul timp m-am indragostit de cartea scrisa se apostolul Pavel catre Efeseni desi am studiat din ea acum aproape un an in tabara Plopu, parca acum inteleg studiul de acum un an :lol:, rezoneaza in toate celulele fiintei mele... EA, aceasta carte imi spune ca sunt "inviat impreuna si ne-a pus sa sedem impreuna in locurile ceresti,in Hristos Isus,(Efeseni2:6).
Este ceva extraordinar daca intelegem unde suntem acum chiar daca eram morti in greselile noastre , asa cum spune versetul cinci din acest capitol , suntem adusi  la o viata noua...iata ca cele vechi sau dus ,omul vechi e mort si ingropat ,nimic din ce e in lumea asta   nu se mai regaseste in mine,in fiinta mea,nu ii mai apartin,sunt acum in El ,sunt acum in locurile ceresti .
 Nu este aceasta vestea cea mai buna pe care o poate avea fiinta mea sau fiinta ta? Vestea buna a evangheliei? Spunem de multe ori ca tinta noastra a crestinului e sa ajungem acolo la EL,in locurile pregatite pentru noi ...hmm, nu e rea dorinta aceasta dar stiti , suntem deja acolo pentru ca sunt in El , zidit, intr-o  zidire facuta de Mana lui Dumnezeu.
Asta e motivul pentru care nu vreau sa mai stau in lumea aceasta pentru ca eu nu ii mai apartin ,sunt deja acolo, mai ramane trupul acesta sa fie rascumparat si transformat si atat. 
Este o zi menita astazi sa fim plini de bucurie caci nu mai apartinem lumii acesteia! 
17 apr. 2013 | By: Kostinush

Incotro ...generatie a mea?!



    Urmaream ieri cu stupoare stirile si vad din nou teroare ,strigate de durere, undeva in lumea asta se mai intamplase o tragedie. Va marturisesc ca in ultimul timp evit sa mai urmaresc stiri ,sufletul meu nu mai poate inghiti atata durere si disperare.
Sotul meu ajuns acasa urmareste si el evenimentele si la un moment apare un titlu de articol mare scris referitor la tragedia din Boston suna cam asa " Ce se intampla cu lumea asta ?",la care sotul meu reactioneaza si imi spune ...vezi titlul asta?..hai sa iti arat daca nu ai vazut gandul pe care l-am postat pentru data de 16 aprilie pe blogul "Nestemate peste veacuri". Am citit cu uimire gandul,mai ales pentru ca acea
sta postare a fost programata de sambata,cu doua zile inainte."We should not ask ,"What is wrong it whit the world?" for that diagnosis has already been given .Rather ,we should ask,"What has happend to the salt and light?". (Nu ar trebui sa ne intrebam :"Ce e gresit cu lumea asta ?pentru ca acest diagnostic a fost dat deja.Mai degraba ar trebui sa ne intrebam:"Ce s-a intamplat cu sarea si lumina?".) Jhon.R.W.Stott.
Am ramas fara cuvinte citind acest gand ,ce as mai putea adauga?
E din ce in ce mai greu sa iti pastrezi ca individ directia ta personala in viata ,scopul pe care il are Dumnezeu cu viata ta,totul se clatina in jurul nostru ,nu mai avem in ce ne pune nadejdea .Pleaca dintre noi oameni care erau ca un far in noapte si ramanem fara modele de urmat (tocmai am aflat de plecarea din aceasta lume a lui George Beverly Shea) ,cei care au ramas aici si ne doream sa calcam pe urmele pasilor lor ...au devenit confuzi,iar urmele lor sunt atat de incalcite incat sunt imposibil de urmat ,nu mai intelgem directia nici incotro se indreapta. Ne dorim sa avem modele de urmat ,sa ne uitam la pasii lor siguri si sa ne spunem "pe aici e sigur!" dar daca acesti oameni dispar dintr-un motiv sau altul ...ce facem?
Eu personal cred ca generatia mea e fortata sa iasa din carapacea aceasta confortabila de a merge pe urmele inaintasilor prin disparitia fizica si de alta natura a celor care trasau drumuri drepte, si sa creeze ea drumuri drepte si demne de urmat de alte generatii care vor veni dupa noi. De multe ori am facut "idoli" din acesti oameni de buna credinta si luam de bun tot ce ne ofera fara sa cercetam Scripturile, fara sa ne punem intrebari iara daca ajungem prin gropi urmandu-i ...avem pe cine da vina nu-i asa? 

Eu vreau sa fiu Sare...eu vreau sa fiu Lumina! Daca nu mai este in jurul meu ,de ce sa nu fiu eu,de ce stau si astept sa vad ce se mai intampla,cine ce face,cine cum se raporteaza la o situatie sau alta?
Traim vremuri in care lumea se zguduie in fiecare zi din toate temeliile de atata suferinta si deznadejde ,generatiile dinaintea noastra au avut vremurile lor pe care le-au inteles,insa sunt depasiti de vremurile acestei generatii si cu greu inteleg ce se intampla in jurul lor. Nu sunt de condamnat,nu e taskul lor,e al nostru ...sa nu ne miram ca cedeaza si sunt dezorientati sa ne intrebam unde suntem noi generatiile tinere de acum,unde este impactul nostru ,atingerea noastra in vietile oamenilor din aceste timpuri.
Fiecare generatie a avut o Viziune din partea lui Dumnezeu si au actionat ca atare. 
Viziunea pentru generatia noastra care este?
Raman la aceasta intrebare poate fara raspuns si ecou,insa imi doresc sa fac parte dintr-o generatie matura,care sa stie ce Viziune are Dumnezeu pentru
ea ,si sa iasa la lupta cu incredere caci are valoare, ii este data de Isus Christos.  




10 apr. 2013 | By: Kostinush

Faith...The Bible Series

    In ultimele luni s-a facut multa reclama noului documentar cu tema biblica ...The Bible,transmis de binecunoscutul canal History. Am urmarit atat cat am putut acest eveniment cultural as putea sa il numesc asa...impresiile celor care au urmarit,marturii din timpul filmarilor...momente deosebite si interesante traite de cei care filmau. Nu pot sa zic ca am ramas profund marcata de acest nou trend pana cand ... am ascultat albumul cu muzica creata pentru acest documentar.
In acest moment ,pentru mine personal ,acest documentar capata valoare...Am ascultat acest album parca fara sa respir este de o intensitate maxima. Chiar daca nu ai ocazia de a vedea documentarul,ascultand muzica creata pentru el ... e suficient. 
Asadar...astazi va propun sa ascultati melodia Faith...si as propune ceva...in timp ce o ascultati cititi Cuvantul,cartea Geneza spre exemplu primul capitol sau chiar si al doilea...apoi cititi rastignirea lui Isus Christos ....hmm...o sa fie foarte interesant.
Va doresc un mijloc de saptamana binecuvantat de Cuvantul Vietii.    
8 apr. 2013 | By: Kostinush

Odihnit... pocait !

    Intampin o noua zi ,o noua perioada in viata mea,una frumoasa,deosebita,plina de o libertate sfanta dulce ca mierea.Imi staruie mult in suflet si in minte Cuvantul care creeaza viata in fiinta mea, in duhul meu in special pilda cu oaia ratacita... hmm ...sunt cateva versete si am spune ohh am citit de atatea ori, e o pilda invechita iara oi si turme... Asa a vorbit Domnul Isus, a ales aceasta metoda a pildelor de aceea cred ca fiecare cuvant rostit de Christos e important. Dar sa nu ma lungesc cu vorba...ce ma uimeste la aceasta pilda ,care e asezata dupa un subtitlu interesant "cum sa fi ucenicul lui Isus" si inainte de "pilda fiului risipitor", este simplitatea ei ...si mai ales finalul ei ...sa ne bucuram pentru un pacatos care se pocaieste decat pentru un numar mare de neprihaniti. 
Pana aici are sens dar vine intrebarea mea, cum s-a "pocait" oaia?
Eu citesc asa...E de inteles ca pastorul e Isus Christos si oaia e omul pierdut . 
Isus Christos este stapanul turmei,pilda spune ca: 
-stapanul pierde oaia
- lasa pe celelalte oi
- pleaca in cautarea celei pierdute
- a gasit oaia
- o pune pe umeri
- se bucura
- se intoarce acasa
-informeaza pe toata lumea si se bucura .
Spunem de multe ori expresia asta "L-am gasit pe Dumnezeu!" asa sa fie?
Din pilda aceasta cred ca mai degraba EL m-a gasit ,m-a cautat inteleg de aici si ca sunt responsabilitatea Lui ,pentru ca El e stapanul si raspunde pentru mine, nimeni altcineva nu se poate interpune intre Dumnezeu si mine. 
Insa din cate am subliniat pana aici ramane intrebarea cum s-a pocait "oaia",ce a facut ea...in afara de a se pierde? Toate actiunile le-a intreprins Dumnezeu ,nici macar nu a umblat pe jos dupa ce a fost gasita ,a fost purtata pe umeri ,dar eu trebuie sa ma pocaiesc ca oaia aceasta.
Pentru mine personal singurul aspect care iasa in evidenta este purtarea aceasta pe umerii pastorului...va dati seama ca suntem purtati pe umerii tari ai Domnului Isus, atat de mult imi poarta de grija sa nu imi rup nimic,sa nu ma obosesc ...daa...ma odihnesc pe umerii Lui ,aceasta e pocainta mea ,stau pe umerii Lui puternici si il las pe El sa ma duca acolo unde stie El ca e bine si unde sunt in siguranta. 
Pot sa fac ceva sa ma pocaiesc,sa adaug ceva prin puterile mele?
In cartea Efeseni caiptolul doi scrie ca Domnul Isus sta pe tron ,si eu sunt in El si ca toate ii sunt supuse ...asadar stau si eu in locul unde sunt toate biruite.
Legea a cerut mereu si mereu omului sa indeplineasca cerintele ei pentru a putea sta inaintea Dumnezeului celui Preainalt acum, s-a incheiat cu lucrarile omului de asi castiga neprihanirea trebuie doar sa ma odihnesc pe umerii Lui, sa ma incred in EL si sa raman zidit in EL. 
Interesanta pilda nu e asa?Acelas lucru spune si pilda leului de argint pierdut in casa.
E atat de minunat Cuvantul care e Viata pot trai fara frica,

sunt liber sa traiesc si sa ma odihnesc in EL caci toate vor veni in viata mea ca prin somn. Sunt liber sa traiesc caci sunt oita Lui. 
Neprihanirea,sfintenia nu mi le castig ,nu pot ,nu am cum si nici cu ce,le primesc insa in dar de la cel care ma poarta pe umeri ,nu ma numar printre cei care sunt atat de neprihaniti incat nu mai au nevoie sa se pocaiasca hmm...in cazul acesta poate o sa sune ciudat dar nu vreau sa fiu neprihanit,nu vreau sa fiu perfect si drept inaintea  lui Dumnezeu, vreau sa fiu doar un om pocait gasit printre spinii vietii si purtat pe umerii Lui fara putinta de a face ceva pentru el.     
Inteleg ca un om pocait este un om care sta in odihna Lui.
6 apr. 2013 | By: Misu R.

Piese personale (locul 15)

Am inceput de ceva vreme calatoria ...
In ultimul timp insa nu am mai pus "pe tapet" piese. Nu ca nu as fi vrut, ci pentru ca am avut motivele mele.
Astazi ajungem insa la locul 15 (in ordine descrescatoare) ... iar aici gasim o piesa cu totul si cu totul speciala. De ce e speciala? Prin prisma mesajului pe care il aduce si mai ales prin prisma povestii din spatele cantecului.
Despre ce cantec e vorba? "Desert Song" de la Hillsong.
Il gasiti pe cateva albume lansate de ei, atat in varianta de studio, cat si in varianta live.
Am ascultat piesa asta in momente destul de dificile, atunci cand in viata mea se ducea o lupta interna intensa. Am fost extraordinar de miscat de povestea acestui cantec mai ales ca interpreta Jill a povestit aceasta experienta ... first hand.
Va las sa va bucurati de piesa si, de ce nu, si de marturia din spatele piesei.
Enjoy!
 LOC
Top 20 Personal
15.
Hillsong – Desert Song
16.
Rick Pino – Show Us Your Glory
17.
Tercer Cielo - Creere
18.
Skillet – Looking For Angels
19.
Calling Glory – Don’t Give Up
20.
Chris Tomlin – God Of This City
Piesa:
Povestea din spatele piesei:
3 apr. 2013 | By: Kostinush

Zidit .... binecuvantat!

    Cum pot sa am o zi binecuvatata astazi? Ce as putea face cu fortele mele sa o fac productiva pentru viata mea?
Poate m-am trezit astazi intr-o stare proasta,plina de frica si teama pentru ce este sau nu in viata mea,deznadejdea ca nu se mai termina lupta in care sunt... Cat Doamne,cat mai este?
Poate veti spune ..ohh dahh asa ma simt,vreau sa scap de toate astea ,sa ma duc acolo la Dumnezeu unde e liniste si pace.
Este corecta din partea mea o asemenea atitudine? E multumit Dumnezeu de mine intr-o asemenea stare? Inteleg tot mai mult in zilele acestea un adevar ...credinta nu este un sentiment,nici o emotie si de aceea nu trebuie sa ne lasam tarati de tot felul de trairi si sa spunem asta este sau nu credinta.
Este o noua gandire care ne plaseaza in" locurile ceresti"asa cum ne spune apostolul Pavel in cartea catre efeseni capitolul intai versetul trei,nu intr-un viitor candva voi fi acolo ci acum sunt in acele locuri in Isus Christos sunt zidit in EL exact in locul unde sunt si binecuvantarile.
E o batalie a mintii,asupra mintii mele, cred sau nu ca sunt acolo unde sunt si binecuvantarile si asta imi face viata un rai sau un iad ,totul depinde de mine. Atacurile vin asupra mintii,asupra a ceea ce crede ea,las eu mintea mea sa fie invadata astazi cu tot felul de ganduri care pun la indoiala ceea ce sunt,locul meu in Christos?
Apostolul Pavel mentioneaza de mai multe ori in cartea Efeseni un termen care ma lasa fara respiratie ,vorbeste de zidire...in Christos ,sunt zidit in El si stau in El pe scaunul de domnie a lui Dumnezeu ,asadar cum domnului Isus i s-a dat totul "sub picioare",inteleg ca si mie mi se da la fel...si pot stapani orice vine in viata mea.
Mintea mea explodeaza la intelegerea acestui adevar,locul meu este zidit in Christos,nimeni si nimic nu ma poate scoate de acolo,cine ma poate scoate din zidirea lui Dumnezeu?
Batalia se duce exact aici,la nivelul intelegerii mintii noastre a acestui adevar,am putere asupra stapanirilor acestei lumi datorita pozitiei mele in Isus,zboara tot felul de soapte la nivelul mintii care imi spun ca nu sunt chiar acolo ,ca mai am de facut una alta ca sa merit binecuvantari in viata mea. Batalia e mare pentru mintea mea si inteleg ca ea nu se va sfarsi cat traiesc aici pe acest pamant pentru ca e importanta si e esential cum inteleg pentru ca asa si traiesc.
"Positive minds full of faith and hope produce positive lives."(Mintile pozitive pline de credinta si speranta produc vieti pozitive)Joyce Meyer spune exact acest adevar ,depinde de mine totul, de mintea mea de ceea ce cred iar rezultatul e imediat,nu pot sa am o viata binecuvantata plina de pace de biruinta daca in mintea mea nu e credinta, nu ma pot astepta la altceva.
Suntem responsabili directi pentru ceea ce e in viata noastra binecuvantare sau nu,depinde de intelegerea mea de cum privesc viata cum ma vad pe mine si in ce loc...undeva jos, acolo astaptand de undeva o puterea salvatoare sau asa cum ne spune cartea Efeseni ziditi acolo in Christos ,cu El pe tron unde toate ii sunt supuse.
Lupta nu se va incheia,va fi in fiecare zi insa sunt mai mult decat biruitor pentru ca sunt ascuns si zidit in Christos si cu El in Dumnezeu, batalia e deja castigata...curaj!

Search