loading... Nuante de diversitate!
14 dec. 2013 | By: Kostinush

De la moarte la viata ...

Ma confrunt in ultimele saptamani cu zile destul de interesante ,pline de evenimente . Cred ca, cu totii ne confruntam cu o astfel de perioada. Vedem cum oameni ,figuri importante ale istoriei universale,sau figuri importante din plan local ne parasesc asa rand pe rand . Ma intreb, ramanem fara lideri? Vom deveni  o generatia lipsita de acei oameni puternici ,in stare sa lase urme marcante a trecerii lor prin viata, in istorie la nivel gobal si personal?
Dumnezeu mi-a pus in fata in aceeasi zi un tablou,greu de inteles si de acceptat pentru mine in urma cu doua zile. Moartea si viata,tristetea si bucuria. In aceeasi zi a trebuit sa plang si sa ma bucur . Ohh,si cat a fost de greu ,eu care ma consideram o persoana puternica,schimbata. Moartea pastorului bisericii din care fac parte nu a fost neasteptata ,dupa o grea batalie cu acea boala nemiloasa ,in final si-a gasit odihna si totusi a fost asa de greu pentru mine sa vad tabloul acesta in fata sufletului meu ,fara solutii,fara putinta de intoarcere , de a corecta  sau retusa acest tablou de a pune culori vii peste aceste nuante intunecate. Privind neputincioasa la acest tablou ,vine o alta veste a bucuriei...Dumnezeu a lasat viata in pantecul unei cunostinte a sotului,o minune lasata in acea familie ,dupa incercari ,tratamente si diagnosticul acela care cade ca un ciocan peste trupul familiei tale ca si cuplu , in care ti se spune "nici o sansa sa aveti copii!"(pot spune o sentinta data acestui cuplu mult mai grea decat cea primita de familia mea ca si cuplu)...iata ca acea sentinta este  revocata in viata lor.
Si acum tabloul zugravit de Dumnezeu intr-o zi, in fata sufletului meu e complet - moarte si viata,bucurie si tristete !

Insa eu personal cu greu am putut face fata acestui tablou . Dintr-o data m-am vazut atat de neputincioasa pentru ca pur si simplu nu am mai putut privi inspre ceea ce imi zugravea Tati ,parca era prea mult pentru mine. As fi vrut sa plang plecarea acestui lider ,insa Tati m-a fortat sa ma bucur de acea viata lasata de El ...sii nu am putut sa fac nici una nici alta.
E o lectie dura pe care am primit-o ,incat ma vad atat de mica,mica...nu am avut taria sa plang si sa ma bucur in acelas timp,in aceeasi zi. El asta face ,mangaie durerea ,vindeca si in acelas timp se bucura cu cei ce se bucura in mijlocul vietii,pentru ca EL este viata.   
Cu bucurie mergem mai departe,mai exista viata,bucurie preagtita de Tati pentru noi.
Inchei prin a spune "La revedere Moise Lucaci" ,cel care a fost pastorul meu si un lider pentru vremea lui.

0 comentarii:

Trimiteți un comentariu

Iti multumesc pentru comentariul tau!
Thank you for your comment!

Search