loading... Nuante de diversitate!
3 iul. 2014 | By: Kostinush

Dragoste de Tata

Ma gandesc de multe ori de ce reactionam ca fiinta umana , cum reactionam  cand suntem loviti de tot felul de probleme,dintr-o data devenim spirituali . Cand ajungem intr-un asemenea punct in viata ne zicem in sinea noastra "clar ,nu merg bine ,trebuie sa ma pocaiesc ,sa ma intorc la Dumnezeu ,sa ma fac cuminte ca El sa ma binecuvinteze ." O asemenea gandire ma duce la o atitudine de umilinta inaintea nefastului,stau cu mana intinsa in sus catre cer din pozitia mea de prosternere ,doara ,doara voi capata ceva. Strig catre cer si zic "heyy,nu vezi ca m-am pocait,nu vezi ce smerit si umil sunt ,acum trebuie sa imi binecuvintezi viata !"
Oare lipsurile din viata ,necazurile ma duc la pocainta,la schimbare?
O zi ca oricare alta,la malul marii Galileii. Dupa multa truda,dupa o noapte intreaga Simon nu a prins nimic. Afacerea lui, viitorul lui si al partenerilor lui  depindea de mrejele pline. Ce frumos insa ca exact in acest moment apare Domnul Isus in peisaj. Daca observam atenti, Viata s-a invitat in barca goala de pesti. Nu a umblat Simon dupa Isus sa il binecuvinteze pe el,barcile ,mrejile. Stim cu totii intamplarea ...se intituleaza "pescuirea minunata".
 De ce e atat de minunata?
De voie de nevoie Simon iasa din nou in larg ,doar cu o singura barca ,asteptarile lui erau destul de mici ,dupa actiunea luata. Ce si-a zis "hai sa ii fac pe plac,ce mai am de pierdut ,oricum sunt la un punct falimentar". Incepe pescuirea se umplu mrejile de stau sa se rupa ,el ,Simon un pescar cu atata experienta cu afacerea lui proprie in acest domeniu este luat prin surprindere de tot ceea ce se intampla. Repede isi cheama partenerii sa il ajute ,atat de mult au prins incat au fost gata ,gata sa se scufunde sub atata binecuvantare. Reactia lui Simon ,despre care cu totii stim ca era un om dur ,realist cu obrazul batut de vanturile si valurile marii a fost neasteptata pentru cei ce-l cunosteau,nu si pentru Isus Christos. S-a aruncat la picioarele lui Isus ,striga cu vocea gatuita..."Domnul Meu!" Aici s-a pocait Simon si a devenit Petru. De atata binecuvantare in viata lui l-a vazut pe Dumnezeu,a strigat cu o voce stinsa ,sunt pacatos,murdar du-te de la mine,esti Dumnezeu ,esti prea mult pentru viata mea amarata. Insa binecuvantarea lui Dumnezeu l-a lipit de picioarele domnului Isus fara putinta de a mai putea pleca de acolo.
Cand te vezi umplut de binecuvantari pe care nu le meriti ,pentru care nu ai depus tu nici un efort poti sa stai indiferent ? Aceasta este adevarata umilinta,smerenie sa primesti atatea daruri in viata ta pe care nu le meriti stiind ca prin eforturile tale,  ai fi fost falimentar.
Dumnezeu aduce oamenii la pocainta umplandu-i de binecuvantari,ii scufunda la propriu cu ele ,binecuvantari fara nici un merit din partea omului.
Cand experimentezi in viata ta bunatatea fara margini a Tatalui tau ,creatorul Universului nu prea mai poti ramane indiferent.

                                  
                                       Dumnezeu nu asupreste ,El daruieste . :) 

0 comentarii:

Trimiteți un comentariu

Iti multumesc pentru comentariul tau!
Thank you for your comment!

Search