Gand pentru cei singuri (si nu numai) ...

Singuratatea se numara printre cele mai grele stari din viata unui om. Gandurile oamenilor singuratici merg pana acolo, incat ei nu vad nici un sens in viata. Mereu poti citi sau auzi de oameni care nu mai sunt in aceasta viata, dar despre care ceilalti nu stiu nimic. Singuratatea multor oameni este o caracteristica a culturii timpurilor noastre.
Insa nu faceti greseala de a gandi ca singuratatea este numai de partea celor care nu-L cunosc pe Dumnezeu ... si nu-L numesc pe El TATI ... Nicidecum nu trebuie sa ne rezumam doar la aceasta imagine! Exista destul de multi crestini care au acest sentiment ... aceasta stare. Au fost si in vremea lui Isus destui in "poporul lui Dumnezeu" care se aflau in aceasta stare. El a venit ... si i-a cautat ... chiar (sau poate mai ales) si pe cei singuri. Cine ar fi fost mai potrivit ca sa se ingrijeasca de cei singuratici ... daca nu Unul ca El? Dar a mai fost oare cineva mai singuratic decat Isus? Am intalnit cateva versete in Biblie care prezinta astfel de atitudini ... folosind cuvinte aproape sfasietoare: " ... Seman cu pelicanul din pustiu, sunt ca o cucuvea din daramaturi; nu mai pot dormi si sunt ca pasarea singuratica pe un acoperis ... Zilele mele sunt ca o umbra gata sa treaca, si ma usuc ca iarba. Dar Tu, Doamne, Tu imparatesti pe vecie, si pomenirea Ta tine din neam in neam." (Ps. 102:6-7, 11-12)
El intelege singuratatea ... El care a fost parasit la cruce ... El care a fost parasit de toti in ceasul cel mai greu ... El care a stat singur intre cer si ... pamant. 
Singuratatea Lui a fost o parte a lucrarii Lui in dragoste. Si daca El a procedat astfel ... daca El a venit sa cauta si sa mangaie pe cei singuri ... daca noi ne asemanam cu El ... cum ar trebui sa fim noi atunci? 
Alexis Carrel spunea: "Singuratatea este considerata ca o pedeapsa ori ca un lux rar." Poate ca esti si tu singur ... Poate ca esti uitat ... sau poate ca ai uitat de mult pe cei din jur ...
Poate ca ar fi timpul sa faci un pas ... sa iesi din uitare ... sau sa-i scoti pe altii din uitare ... E foarte probabil ca daca acum nu rostesti cuvintele pe care ai vrea sa le rostesti, sa faci gesturile care vrei sa le faci ... e foarte probabil ca maine sa fie ... prea tarziu ... maine s-ar putea ca ele (atat vorbe, cat si gesturi) sa devina si sa fie inutile ...
Nu trebuie sa uitam ... "Singuratatea este cea mai profunda realitate a naturii umane. Omul este singura fiinta care stie ca e singur." (Oscar Paz)
La acest sfarsit de an ... si de aici inainte ... sa nu-i uitam pe cei singuri!!!