Atitudini si perspective!

   Traim intr-o vreme in care libertatea liberala pare a fi eclipsata de un conservatorism acerb. Cuvinte ca "trebuie sa pastram", "trebuie sa revenim" sau "in vremurile trecute era ..." sunt atat de comune, atat de des folosite incat ma intreb care este sensul (intelesul) care le-a mai ramas acestor cuvinte. Eschimosii au un obicei ciudat ... atunci cand vor sa scape de un anumit cuvant (expresie) se aduna impreuna si rostesc incontinuu acel cuvant (expresie) pana cand acesta isi pierde complet substanta. Atunci el devine nefolositor, uitat si scos din vocabularul si din limba lor. Nu vrea sa par rau sau deplasat, insa trebuie sa recunoastem ca de multe ori suntem depasiti ca Biserica de realitatile care ne inconjoara. Transformarile societatii (indiferent ca e vorba de cele rele sau mai putin rele) se produc cu repeziciune in jurul nostru si de multe ori suntem surprinsi pe picior gresit, fara sa stim cum sa reactionam si sa ne raportam la evenimentele din jurul nostru sau in cazul in care "ne prindem de faza" ... lucrul acesta se petrece putin cam tarziu. Din astfel de atitudini se naste indiferenta si alte substituente ale acestui sentiment (atitudine). "Ei cu ale lor si noi cu ale noastre" avem de multe ori tendinta de a afirma! Nu ai fost oare ispitit si tu sa spui asta. Daca esti sincer cu tine (oricum in sinea ta stii ca e asa) vei realiza ca si tu si eu am fost (si nu o data) tentati sa afirmam asta poate chiar si doar la nivel de ganduri. Insa de la gand si pana la fapta nu e decat un singur pas ...    
   Reacţia pe care Biserica nu ar trebui să o producă în comunitatea ei este indiferenţa. Dumnezeu nu a rânduit Biserica pentru a fi un "frigider" în care să se păstreze o pietate perisabilă. El a dorit-o să fie un "incubator" din care să iasă crestini puternici, maturi si echilibrati! Cu proxima ocazie cand vei iesi pe usa, cand vei vorbi la telefon sau chiar in discutiile tale de pe net ... pastreaza gandurile acestea aproape de sufletul tau ...
   Exemplu suprem de lucrare, misiune, daruire, ridicare la nivel de fapta, lucrare si, mai ales, atitudine a fost Domnul Isus! Da dovada ca il cunosti! Fa ce ar fi facut si EL in fiecare situatie din viata ta! Ce atitudini te caracterizeaza? Care ti-e perspectiva pentru acest an?Pentru o atitudine corecta si o perspectiva matura urmeaza exemplul desavarsit - ISUS ! 

10 deosebiri profunde dintre lege si har!

01.Legea ne desparte de, ne îndepărtează şi ne izolează de Dumnezeu. Harul ne apropie de Dumnezeu, ne uneşte cu El şi ne alipeşte la El. 

02.Legea ne obligă să privim la noi înşine. Harul ne îndeamnă să privim la Dumnezeu. 

03.Legea ne obligă să recunoaştem că suntem neputincioşi şi neajutoraţi. Harul ne face să ne încredem în ceea ce Dumnezeu poate şi este dispus să facă. 

04.Legea ne face preocupaţi de sine. Harul ne preocupă cu Dumnezeu. 

05.Legea ne arată că suntem păcătoşi, nelegiuiţi şi pierduţi. Harul ne descoperă că Dumnezeu este plin de îndurare şi de o dragoste salvatoare. 

06.Legea îţi spune: FĂ! Harul îţi spune: FĂCUT!

07.Legea ne oferă nelinişte, insatisfacţie, nesiguranţă. Harul ne oferă încheiere, odihnă şi siguranţă

08.Legea ne spune să ne temem. Harul ne spune să nădăjduim.

09.Legea ne osândeşte şi pretinde pedeapsă, fără milă. Harul aduce mântuire şi oferă îndurare.

10.Legea se aşteaptă la perfecţiune din partea noastră. Harul ne oferă perfecţiunea lui Cristos în schimbul imperfecţiunii noastre.

   La fel cum uleiul nu se amestecă cu apa tot aşa nici harul lui Dumnezeu nu se poate amesteca cu Legea. Nu încercaţi să o faceţi! După cum ne-o demonstrează realitatea peisajului nostru religios, dintr-o astfel de combinaţie s-au născut "monştrii"!!

Descrierea unui credincios!

"Un adevărat credincios este o ciudăţenie. El are o dragoste supremă pentru Cineva pe care niciodată nu l-a văzut; îi vorbeşte cu familiaritate, zi de zi, Unuia pe care nu-l poate vedea; el se aşteaptă să meargă în ceruri pe baza meritelor Altcuiva; se goleşte singur de sine pentru a fi umplut de Altcineva; recunoaşte că a greşit pentru a putea fi socotit drept; se coboară pentru a fi ridicat; este cel mai puternic atunci când este cel mai slab; este cel mai bogat când este cel mai sărac, cel mai fericit când îi merge cel mai rău. El moare pentru a putea trăi; el pierde pentru a putea câştiga; dăruieşte la alţii, pentru a păstra pentru el. El vede nevăzutul; el aude neauzitul şi cunoaşte necunoscutul!" (A. W. Tozer)

Ţie ţi se potriveşte o astfel de descriere? Eşti un adevărat credincios?

Credinta este un dar!

   "Credinţa este un dar de la Dumnezeu. Nu este un merit, un efort personal sau o strădanie religioasă a omului. De fapt, a confunda credinţa cu cele menţionate mai sus, indică o bază legalistă a legăturii cu Dumnezeu şi a vieţii spirituale (dacă mai poate fi una!), şi nu o autentică relaţie cu Dumnezeu bazată pe credinţă şi pe meritul lui Isus Hristos! O astfel de "credinţă" este o urâciune şi o amăgire, respinsă de Dumnezeu. Ea este o ispitire a harului Său îmbelşugat care ne-ar "dărui-o fără plată" în schimbul acceptării de către noi a neprihănirii lui Hristos în locul neprihănirii de sine. Este necesară reafirmarea permanentă a acestui adevăr fundamental, fiindcă omul, în rebeliunea sa împotriva lui Dumnezeu, rămâne totuşi o fiinţă incurabil religioasă care caută să-şi satisfacă acest instinct prin a-şi crea propriile divinităţi şi crezuri compatibile cu acestea. Pe acestea le preferă, negreşit, în favoarea Dumnezeului Celui Viu, fiindcă aceste marionete îi permit lui să tragă sforile şi să evite orice constrângere rezultată din vreo obligaţie morală faţă de ele! "

(Acest pasaj este adaptat şi inspirat după Geoffrey B. Wilson)

O promisiune pentru un an nou!

"Chiar daca ar fi sa umblu prin valea umbrei mortii, nu ma tem de nici un rau caci Tu esti cu mine." (Psalmul 23:4)
   Desi viata noastra este sub protectia divina, uneori se poate sa apara anumite incercari ale credintei noastre. La inceputul acestui an pot spune ca stiu si cred ca voi avea parte de binecuvantari si protectie din partea lui Dumnezeu. In ciuda luptelor sau greutatilor, in ciuda vailor cu umbre ... stiu si cred ca sunt in mana celui Atotputernic. Gandul la promisiunile lui Dumnezeu ma (ne) vor face sa trecem fara teama prin aceasta vale a umbrei mortii, a raului care ne inconjoara la orice pas. Daca ajutor divin va zabovi, il voi astepta, pentru ca el va sosi cu siguranta. NEGRESIT va sosi!
   Promisiunile lui Dumnezeu ne lumineaza viitorul. Daca vom fi uitati de toti, DUMNEZEU NU NE VA UITA! Cu nici-un chip! Intr-o lume in care toate lucrurile se indreapta spre rau sau scopuri rele, ce mare binecuvantare avem sa stim ca viitorul nostru este in lumina si sub atenta coordonare a lui DUMNEZEU.
   Promisiunile lui ne fac sa fim oameni plini de incredere, plini de credinta, plini de EL.
   Aceasta promisiune a lui este astazi si pentru tine! Pentru tine ... personal!

Un inceput nou ...

   "La inceput era Cuvantul, si Cuvantul era cu Dumnezeu, si Cuvantul era Dumnezeu. El era la inceput cu Dumnezeu. Toate lucrurile au fost facute prin El; si nimic din ce a fost facut, n-a fost facut fara El. In El era viata, si viata era lumina oamenilor. Lumina lumineaza in intuneric, si intunericul n-a biruit-o. A venit un om trimis de Dumnezeu: numele lui era Ioan. El a venit ca martor, ca sa marturiseasca despre Lumina, pentru ca toti sa creada prin el. Nu era el Lumina, ci el a venit ca sa marturiseasca despre Lumina. Lumina aceasta era adevarata Lumina, care lumineaza pe orice om, venind in lume. El era in lume, si lumea a fost facuta prin El, dar lumea nu L-a cunoscut. A venit la ai Sai, si ai Sai nu L-au primit. Dar tuturor celor ce L-au primit, adica celor ce cred in Numele Lui, le-a dat dreptul sa se faca copii ai lui Dumnezeu; nascuti nu din sange, nici din voia firii lor, nici din voia vreunui om, ci din Dumnezeu. Si Cuvantul S-a facut trup si a locuit printre noi, plin de har si de adevar. Si noi am privit slava Lui, o slava intocmai ca slava Singurului nascut din Tatal. Ioan a marturisit despre El, cand a strigat: „El este Acela despre care ziceam eu: „Cel ce vine dupa mine este inaintea mea, pentru ca era inainte de mine”. Si noi toti am primit din plinatatea Lui si har dupa har ..." (Ioan 1:1-16)

   Am intrat in 2010 si in acest an as dori ca eu si sotia mea Kostinush sa reprezentam, prin viata noastra, prin felul nostru de a fi de a vorbi de a ne raporta la cei din jurul nostru, pe Creatorul luminii - Dumnezeu - TATAL NOSTRU. Va doresc sa aveti parte de un an binecuvantat! 

La revedere 2009! La multi ani 2010!

   Cat de repede a trecut si anul acesta! Zilele au trecut ca un vis. Daca am cantari toate lucrurile am putea vedea ce insemnate sunt ele pentru vesnicie. Ce ne-a adus anul care tocmai se incheie? Ostie cel mai bine Dumnezeu, care ne-a pregatit drumul pe care l-am parcurs, ar trebui sa o stim si noi cei care mai des sau mai rar ... ne-am lasat calauziti de EL. Poti sa-i multumesti lui Dumnezeu pentru ocrotirea si dragostea SA? Eu cu siguranta pot face lucrul asta 
   Ce diferentiate au fost zilele anului acesta 2009! Adesea am inceput ziua in rugaciune si cant de lauda si am sfarsit-o frant de oboseala, tulburat sau ingandurat. De multe ori "path-ul" pe care Dumnezeu il desfasura inaintea mea mi se parea intunecat si lipsit de sens. "De ce-urile" nu au ezitat sa apara! Framantarile interioare si-au luat partea ... insa ... mai sus de toate Dumnezeu a fost Suveran! Chiar daca nu am inteles deplin ceea ce Dumnezeu pregatea am stiut si am crezut intotdeauna ca ceea ce face EL e bun si desavarsit. Un an binecuvantat se incheie ... unul an nou va incepe! Ce va aduce el? Sincer nu stiu si nici nu ma gandesc prea mult la asta! Ziua de ieri a trecut, ziua de azi e un cadou, iar ziua de maine e o promisiune! Iar cel ce tine promisiunile in mana Sa este Dumnezeu - TATAL MEU!
   De ce a fost anul asta binecuvantat? Am calatorit din nou in Africa si am putut lua contact cu miscarea crestina din Egipt, mi-am facut prieteni noi am cunoscut comunitati crestine noi, deosebite. Persoane deosebite mi-au intrat in inima si s-au "cimentat" foarte bine acolo. Si nu spun asta pentru ca aceste persoane m-ar fi laudat sau mi-ar fi adus un "boost" de imagine, ci pentru ca au fost persoane obiective care m-au ajutat sa inteleg mai bine confruntarile vietii, m-au sfatuit in momentele deosebite ale vietii, au fost alaturi de mine cand mi-a fost greu, insa care au stiu sa ma tempereze cand aveam tendinta de a o lua razna sau sa imi atraga atentia ca e nevoie de echilibru si intelepciune in actiuni, fapte si decizii. A fost un an binecuvantat deoarece Dumnezeu a folosit lucruri pe care eu nu le intelegeam pentru a aduce maturizarea si calirea caracterului meu. A fost un an binecuvantat pentru ca in ciuda esecurilor mele, Dumnezeu a fost alaturi de mine si m-a iubit!
    La acest sfarsit de an vreau sa spun doar ca oricat ni s-ar parea noua de banala calatoria cu trenul (si eu folosesc de cele mai multe ori mijlocul asta de transport), comparatia vietii cu o astfel de calatorie este foarte potrivita (cel putin in momentul asta). Dus de convoiul lansat in viteza, traversand dealuri, campii, munti sau orase, ca si calator am putut vedea defilandu-se inaintea ochilor mei peisaje vesele, locuri deosebite sau catune austere. Ca si calator nu am putut sa aleg unde oprea trenul desi poate daca as fi putut as fi ales doar locurile frumoase, ocolindu-le pe cele austere sau mai putin interesante. Insa traseul era deja facut de altcineva! Poduri si tunele, cotituri si rampe, semnale si macazuri, zone rapide si zone cu restrictie de viteza se succed fara zabava pana la destinatia finala. Cu toti suntem angrenati in aceasta "calatorie a vietii". Tunelurile nu ne-au ocolit ... am intrat in ele, unele mai lungi altele mai scurte, de multe ori in acele portiuni "trenul vietii" a redus viteza si, parea, sa nu mai iasa din acel intuneric. Ne-am (m-am) bucurat cand, in final, am iesit din nou la lumina si peisajul familiar noua a revenit ...Am regasit ziua insorita, livezile inflorite. Insa la fel de adevarat e ca, din loc in loc, trenul va opri pentru ca din el sa coboare calatorii ajunsi la destinatie.
   Acest sfarsit de an as vrea sa fie un prilej de multumire la adresa lui Dumnezeu! EL a faurit planul, a platit pretul "biletului de calatorie" pentru fiecare dintre noi cei care am acceptat sa calatorim cu "trenul vietii"!
MULTUMESC TATI! 
La revedere 2009! Bun venit 2010! 
2010 UN DECENIU NOU, UN INCEPUT NOU! Chiar si pentru tine ...