Astazi "bantuiam" pe site-uri si bloguri ... si mi-a revenit in "raza vizuala" o propozitie simpla ... "blessed to be a blessing" (binecuvantat pentru a binecuvanta). Poate ca unii din voi stiti unde am intalnit-o ... poate ca stiti cine o folosea ... dar nu la asta vreau sa fac referire acum ... ci la modul acesta de a "vedea" lucrurile ...
De cate ori nu trecem in cel mai egoist mod peste acest mod de a vedea si a aborda lucrurile ... de cate ori nu ne trecem in cel mai parsiv mod pe noi acolo pe locul intai ... pentru ca mai apoi sa abordam cu o fatarnicie iesita din comun ... situatiile ca si cum defapt EL e pe locul 1 si noi de-abia dupa ...
Ce ne tradeaza insa ... in afara de acel human nature ... acea natura umana pe care o tot impingem sub "reflectoarele" vietii? Poate ca modul in care ne plangem mereu, modul in care ne lamentam atunci cand Dumnezeu "nu percuteaza" cand vrem noi sau asa cum vrem noi. Ei bine ... hai sa iti zic un secret imens ... tu trebuie sa fii la dispozitia Lui ... si NU invers. Tu trebuie sa fii binecuvantarea ... tu trebuie sa intinzi mana spre ceilalti ... tu trebuie sa fii alaturi de cei ce au nevoie ... tu ...
Si abia apoi ... urmeaza si reversul medaliei.
Dar intr-o societate bazata pe principii de genu' ... "daca tot e sa dea cineva sa fie celalalt", "de ce sa imi bat eu capul ... sa faca restu' ..." si alte astfel de principii "gaunoase" ... ce sa te mai astepti?
Te uiti catre "hanul" in care ca un "samatitean autentic" sa lasi personajele cazute intre talhari. Te hotarasti sa fii acea binecuvantare ... dar UAU ... ajungi pe la asa-zisele "hanuri" si surpriza ... cazi tu intre talhari cu omu pe magar ... si in loc de o victima sunt acum doua.
Da stiu povestea asta nu e pe paginile Cartii ... dar e in societatea noastra ... o realitate.
De ce? Cum asa? Simplu.
Vrem doar binecuvantare. Vrem doar pentru noi. Ne doare doar de noi.
Restul? Vorba americanului "colateral damage", "disposable quantity".
Trist? Yeah ... stiu.
Poate ca trebuie sa incepem sa invatam un principiu vechi de cand Scriptura ... "Sa iubesti pe Domnul Dumnezeul tau cu toata inima ta, cu tot sufletul tau, cu toata puterea ta si cu tot cugetul tau; si pe aproapele tau ca pe tine insuti." Ohhh da, stiu ... se cunoaste chestia asta si noaptea in somn ... si totusi "gramatica" acestor cuvinte ma invata ceva.
1.EL ... 2. Cei din jurul meu ... 3. Eu. Zicea cineva ca dpdv spiritual "eu, al meu" si alte variatiuni ale acestui pronume se numesc "pronume agresive" ... asa am putea spune ca e doar parerea unuia ... nu?
Citeam zilele astea cateva lucruri interesante si cateva din ele mi-au izbit asa sufletelul ... (as fi putut zice intelectul dar ... situatia e putin diferita in cazul lui ... nu?):
*"Modul in care vezi oamenii este modul in care ii tratezi." (Zig Ziglar)
*"Daca poti sa visezi, atunci poti sa si obtii. Vei obtine tot ceea ce vrei in viata daca ajuti destui de multi alti oameni sa obtina ceea ce doresc." (Zig Ziglar)
*"Cand decizi sa fii o binecuvantare, Dumnezeu se asigura ca vei fi intotdeauna binecuvantat in abundenta." (Joel Osteen)
*"Pentru a pastra Regula de Aur trebuie sa ne punem in locul celorlalti oameni, dar a face asta consta si depinde de modul in care ne vedem pe noi insine in locul lor." (Harry Emerson Fosdick)
Si ar mai fi cateva altele la fel de interesante ... insa am ales doar cateva asa mai interesante (nu ca celelalte nu ar fi fost) ... Oricum marea lor majoritate le voi pune pe "Nestemate" in perioada urmatoare :wink: ...
"Binecuvantat ... pentru a binecuvanta" ... nu uita niciodata asta ...
NICIODATA!
