Credinta mea?!

Credinta mea ?!
Ajung des pe la urechile mele afirmatii de genu "tre sa ai credinta","nu ai destula credinta ","pai ca sa lucre' Dumnezu in viata ta tre sa ai credinta".
Ce faci cand nu ai destula credinta incat sa il determine pe Dumnezeu sa lucreze in viata ta asa cum iti doresti  ?
 Dar pana la urma in  puterile mele sta lucrarea lui Dumnezeu in viata mea?
Imi zic mai departe mai era nevoie sa moara Isus Christos pentru mine daca as fi putut crede prin puterile mele? Oare pentru ca nu sunt "o baterie complet incarcata cu credinta" nimic nu se misca in viata mea?
Este aceasta povara mea, chiar trebuie sa o car, imi apartine? Am fost asigurat ca individ si incurajat sa iau jugul Lui ca este bun si sarcina Lui ca este usoara. Atunci cum de aud mereu vorbindu-se oamenilor sau unii cu altii ce sarcini grele avem de purtat pe calea credintei  si cat e de greu pe calea asta?
Pai daca Dumnezeu lucreaza in viata mea in functie de cata credinta am sincer sunt pierdut. Si pana la urma credinta in ce ?
Privesc  spre viata mea sa caut lucrarile Tatalui in viata mea ,stiti voi acelea pe care le tii minte toata viata si care pana la urma iti schimba cursul vietii. Cu uimire constat ca acele lucrari au aparut exact cand "bateria" mea era complet descarcata. Atunci cand credinta mea,puterea mea de a schimba ceva era la zero.
Chiar sa lucreze Tati in vietile noastre in functie de cata credinta avem?
Ma lupt sa am mai multa credinta ,trec prin chinuri groaznice sa o am la un nivel ridicat si....astept. Uimit insa  sunt ca,contrar asteptarilor mele nu se intampla nimic deosebit in viata mea.
 De ce?
         Pentru ca nu de credinta mea depinde implicarea Tatalui in viata mea. 
Un caz deosebit care mi-a atras atentia apare in situatia copilului indracit vindecat de Domnului Isus. Conversatia dintre tatal copilului si Isus e  destul de interesanta . Am ales doua versiuni  in limba engleza cea amplificata si New Kings James . (Marcu capitolul 9versetele23-24)
 In prima versiunea amplificata se traduce cam asa aceasta conversatie -" Si Isus a spus  (tu imi spui Mie),daca Tu poti face ceva?( De ce?) toate lucrurile pot fi (sunt posibile) pentru el cel care crede! Imediat tatal copilului a dat sa planga cu lacrimi si a spus ,Doamne,eu cred! (Constant) Ajuta slabei mele credinte. 
23 And Jesus said, [You say to Me], If You can do anything? [Why,] all things can be (are possible) to him who believes!24 At once the father of the boy gave [an [k]eager, [l]piercing, inarticulate] cry with tears, and he said, Lord, I believe! [Constantly] help my [m]weakness of faith!
 Versiunea New Kings James - Isus i-a spus " Daca crezi ,toate lucrurile sunt posibile pentru cel care crede. Imediat tatal copilului a inceput sa planga si a spus in lacrimi "Doamne ,eu cred ; ajuta necredintei mele!'  Jesus said to him, “If you can believe,[a] all things are possible to him who believes.”24 Immediately the father of the child cried out and said with tears, “Lord, I believe; help my unbelief!”
Hai sa ne indepartam putin si sa privim acest tablou minunat pictat de insusi Domnul Isus. Avem in acest tablou un tata disperat ,fara speranta in viitor ,fara vreo sansa de vindecare pentru copilul lui chinuit si cu viata distrusa. Cred ca era de ceva ani buni in aceasta situatie si isi pierduse orice nadejde de rezolvare a situatiei. Cutumele societatii evreiesti erau destul de greu de suportat pentru o familie intr-o  asemenea stare.
Poate ati experimentat si voi situatii stresante in viata deosebite care au durat ani de zile ( o boala spre exemplu) si nu-i asa ca la inceput pornesti cu curaj ,iti zici o sa trec si peste asta,am credinta ,fac tot ce trebuie iau tratamentele indicate si gata o sa ies de aici. Insa supriza ...starea de lucruri neplacute se prelungeste incet, incet iti pierzi elanul,incepi sa obosesti,apoi te resemnezi iti zici... asta e ,asta e viata!
Pleci capul si te descurci cum poti, incepi sa  iti pierzi speranta ca aceasta situatie stresanta va iesi din viata ta.
Cred ca aici ,in acest punct se afla tatal acestui baiat iar exact acum alege Domnul Isus sa intre in viata lui.
  Si ce intrare !
Am impresia pe undeva, ca parca l-ar certa pe tatal copilului ,ar fi in limbajul nostru comun cam asa :"De ce ma mai intrebi ..daca pot? nu stii cine sunt? toate sunt posibile pentru mine!" . Ni se spune clar ca tatal nu avea credinta ,nici speranta caci cere ajutorul si spune ca are credinta slaba insa mai inainte de asta spune ca el crede .
 E interesant nu-i asa? Spune tatal copilului "Doamne ,eu cred!" ii recunoaste autoritatea de Dumnezeu prin exprimarea  "Lord";"Doamne" iar asta e ceva din punct de vedere a cutumelor si legilor iudaice 
Realizeaza intr-o clipita cine este si se increde in El si in acest punct incepe vindecarea. 
Intreb atunci,  cine este Cel care crede ?
Cel care crede ca, toate lucrurile sunt posibile! Intentionat am scris cu litera mare ,cred ca acum se vede diferenta si se intelege a cui credinta functioneaza atunci cand eu sau tu ne aflam  in acel punct al  credintei noastre in care se afla tatal copilului.
El a crezut pentru mine si pentru tine inca de la intemeierea lumii ,nu e minunat ? Atunci mie ce imi mai ramane de facut ? Sa ma odihnesc in El ,sa ma ascund in El cu ingrijorarile mele ,cu temerile mele si sa ma incred in Credinta Lui care poate muta muntii din viata mea. Asta imi da speranta si privesc cu bucurie spre viitor pentru ca El este deja acolo ma asteapta rabdator chiar daca merg incet,chiar daca mai cad sau fac pasi mici ,El crede pentru mine  si in locul meu ca voi reusi, pentru ca El este Credinta.