Se afișează postările cu eticheta Paşi. Afișați toate postările
Se afișează postările cu eticheta Paşi. Afișați toate postările
VIZIUNEA LUI DUMNEZEU !
Cum ar trebui sa fiu ...?
Despre modul in care ar trebui sa fim, sa ne comportam, sa vorbim sau sa relationam s-a vorbit si scris extrem de mult. S-a discutat si in tabara Plopu despre acest lucru si am invatat ca trebuie sa fim oameni si ca "standardul lui Dumnezeu e iubirea vrajmasilor si nimic mai putin!". Am urcat pe "scara lui Petru" si am putut vedea, analiza si intelege mai bine fiecare aspect.
Chiar daca tabara s-a-ncheiat de aproape o luna acele cuvinte sunt inca prezente ca si atunci cand le-am auzit prima data spuse in acel fel acolo. Ele ma ghideaza ... ma ajuta sa tin un legamant care l-am facut atunci.
Si totusi cum ar trebui sa fim/fiu ca sa putem urca in mod constant pe scara pentru a ne indeplini mai usor telul acesta de a fi asa cum trebuie sa fim ...? Cu siguranta ca ar fi multe de zis (scris) dar cred ca cel putin 4 elemente trebuie sa fie prezente, in mod constant, la fiecare "pas": disponibilitatea, dedicarea, creativitatea si, nu in ultimul rand, compasiunea.
Disponibilitatea pentru ca la fiecare pas, la fiecare "treapta" trebuie sa fim si sa ramanem disponibili pentru ceea ce Dumnezeu ne incredinteaza. Disponibilitatea pentru a spune "iata-ma, trimite-ma!"
Dedicarea pentru ca un copil al lui Dumnezeu nu renunta si nici n-ar putea, chiar daca ar fi in anumite momente tentat si pentru ca prin dedicare pentru El vom reusi sa facem fata cererilor oamenilor, presiunilor si problemelor care ne vin in cale.
Creativitatea pentru ca trebuie sa abordam fiecare pas la fel ca si Parintele nostru. Daca El a creat toate lucrurile si are in El acest atribut de a crea, cu siguranta si noi ca si copii ai Lui ar trebuie sa facem acelasi lucru. David atunci cand s-a confruntat cu Goliat a renuntat la "armura" si "tinuta de razboi standard" ... a ales sa fie creativ in abordarea lui si, poate spre surprinderea multora din timpul lui, si poate chiar si din timpul nostru, a invins. Imi amintesc acum de o intamplare pe care o citeam cu ceva vreme in urma si in care era vorba despre un crescator de pasari a carui teren era mereu inundat. Deoarece el pierdea in mod constant animalele pe care le crestea si din care trebuia sa se poata intretine si ajuns in pragul disperarii el a exclamat: "M-am saturat; nu-mi permit sa cumpar alt teren, iar pe acesta nu-l pot vinde! Ce as mai putea face?" Sotia lui insa a stat putin, s-a gandit si apoi i-a raspuns calm: "Cumpara rate!". Copilul lui Dumnezeu care a inceput "calatoria" ... se roaga, cauta o solutie la fiecare problema si apoi actioneaza in consecinta. Istoricul Homer spunea: "Adversitatea are darul de a scoate la lumina talente care in circumstante favorabile ar fi ramas latente."
Compasiunea pentru ca trebuie sa fim sensibili la nevoile celor din jur. "Cand a vazut gloatele, I s-a facut mila de ele" ne zice Matei in Evanghelie. Intrebarea care se ridica daca ai ajuns la acest "pas", pe aceasta "treapta" e: ce te misca? Audientele mari? Adunari mari? Sa fii persoana din "spotlight"? ... Ce? Daca ceea ce te misca e compasiunea atunci poate vei putea spune si tu ca si Bob Pearce: "Fie ca inima mea sa fie zdrobita de lucrurile care zdrobesc inima lui Dumnezeu."
Nu uita in drumul tau ... in urcarea ta pe "scara" ... ai nevoie de disponibilitate, dedicare, creativitate si, poate mai mult ca oricand, compasiune. Nicolae Steinhardt spunea despre crestini in cartea sa "Jurnalul Fericirii" urmatoarele cuvinte: "Creştinul este cel ce nu trăieşte nici în trecut, nici în viitor, ci numai în prezent. Trecutul nu-l apasă, viitorul nu-l îngrijorează."
Chiar daca tabara s-a-ncheiat de aproape o luna acele cuvinte sunt inca prezente ca si atunci cand le-am auzit prima data spuse in acel fel acolo. Ele ma ghideaza ... ma ajuta sa tin un legamant care l-am facut atunci.
Si totusi cum ar trebui sa fim/fiu ca sa putem urca in mod constant pe scara pentru a ne indeplini mai usor telul acesta de a fi asa cum trebuie sa fim ...? Cu siguranta ca ar fi multe de zis (scris) dar cred ca cel putin 4 elemente trebuie sa fie prezente, in mod constant, la fiecare "pas": disponibilitatea, dedicarea, creativitatea si, nu in ultimul rand, compasiunea.
Disponibilitatea pentru ca la fiecare pas, la fiecare "treapta" trebuie sa fim si sa ramanem disponibili pentru ceea ce Dumnezeu ne incredinteaza. Disponibilitatea pentru a spune "iata-ma, trimite-ma!"
Dedicarea pentru ca un copil al lui Dumnezeu nu renunta si nici n-ar putea, chiar daca ar fi in anumite momente tentat si pentru ca prin dedicare pentru El vom reusi sa facem fata cererilor oamenilor, presiunilor si problemelor care ne vin in cale.
Creativitatea pentru ca trebuie sa abordam fiecare pas la fel ca si Parintele nostru. Daca El a creat toate lucrurile si are in El acest atribut de a crea, cu siguranta si noi ca si copii ai Lui ar trebuie sa facem acelasi lucru. David atunci cand s-a confruntat cu Goliat a renuntat la "armura" si "tinuta de razboi standard" ... a ales sa fie creativ in abordarea lui si, poate spre surprinderea multora din timpul lui, si poate chiar si din timpul nostru, a invins. Imi amintesc acum de o intamplare pe care o citeam cu ceva vreme in urma si in care era vorba despre un crescator de pasari a carui teren era mereu inundat. Deoarece el pierdea in mod constant animalele pe care le crestea si din care trebuia sa se poata intretine si ajuns in pragul disperarii el a exclamat: "M-am saturat; nu-mi permit sa cumpar alt teren, iar pe acesta nu-l pot vinde! Ce as mai putea face?" Sotia lui insa a stat putin, s-a gandit si apoi i-a raspuns calm: "Cumpara rate!". Copilul lui Dumnezeu care a inceput "calatoria" ... se roaga, cauta o solutie la fiecare problema si apoi actioneaza in consecinta. Istoricul Homer spunea: "Adversitatea are darul de a scoate la lumina talente care in circumstante favorabile ar fi ramas latente."
Compasiunea pentru ca trebuie sa fim sensibili la nevoile celor din jur. "Cand a vazut gloatele, I s-a facut mila de ele" ne zice Matei in Evanghelie. Intrebarea care se ridica daca ai ajuns la acest "pas", pe aceasta "treapta" e: ce te misca? Audientele mari? Adunari mari? Sa fii persoana din "spotlight"? ... Ce? Daca ceea ce te misca e compasiunea atunci poate vei putea spune si tu ca si Bob Pearce: "Fie ca inima mea sa fie zdrobita de lucrurile care zdrobesc inima lui Dumnezeu."
Nu uita in drumul tau ... in urcarea ta pe "scara" ... ai nevoie de disponibilitate, dedicare, creativitate si, poate mai mult ca oricand, compasiune. Nicolae Steinhardt spunea despre crestini in cartea sa "Jurnalul Fericirii" urmatoarele cuvinte: "Creştinul este cel ce nu trăieşte nici în trecut, nici în viitor, ci numai în prezent. Trecutul nu-l apasă, viitorul nu-l îngrijorează."
3 idei deosebite exprimate in VT!
1. Promisiunea lui Dumnezeu faţă de Avraam:
În sămânţa lui, toate popoarele vor fi binecuvântate. Dumnezeu a înfiinţat poporul evreu cu scopul specific de-ai face o Naţiune Mesianică pentru lume, adică o naţiune prin care măreţe binecuvântări să vină asupra tuturor popoarelor.
2. Legământul lui Dumnezeu cu poporul evreu:
Dacă Îl vor servi cu credincioşie, vor prospera ca şi naţiune. Dacă Îl vor părăsi şi se vor închina idolilor, vor fi distruşi ca şi naţiune. Toate popoarele se închinau la idoli. Vechiul Testament este o relatare a îndelungatului efort depus de Dumnezeu pentru a stabili, într-o lume plină de popoare închinătoare la idoli, IDEEA că există UN SINGUR DUMNEZEU. El va face acest lucru prin dezvoltarea unui POPOR în jurul acestei IDEI.
3. Promisiunea lui Dumnezeu faţă de David:
Familia lui să împărăţească peste poporul lui Dumnezeu pentru totdeauna. Când naţiunea lui Dumnezeu devenise una măreaţă, Dumnezeu a ales o familie din această naţiune, familia lui David. Dumnezeu a început să-şi împlinească promisiunea concentrându-se asupra acestei familii. Promisiunea menţiona că din această familie se va ridica Un Rege, care va trăi pentru vecie, şi va stabili o împărăţie universală cu o durată nelimitată.
Trei paşi progresivi în Vechiul Testament:
1. Poporul evreu a fost înfiinţat ca prin ei întreaga lume să fie binecuvântată (naţiune mesianică).
2. Calea prin care poporul evreu va binecuvânta lumea va fi familia lui David. (familie mesianică).
3.Calea prin care această familie va binecuvânta lumea va fi printr- Un Rege Măreţ care se va naşte în această familie mesianică.
Astfel, prin fondarea poporului evreu, obiectivul FUNDAMENTAL al lui Dumnezeu era de a aduce pe Hristos în lume. Obiectivul IMEDIAT al lui Dumnezeu a fost de a stabili, într-o lume a idolatriei, ca fundal pentru venirea lui Hristos, ideea că există UN SINGUR DUMNEZEU VIU ŞI ADEVĂRAT.
Abonați-vă la:
Postări (Atom)
