O zi deosebit de speciala ...

Eu si Kostinush in 1995/1996 (poza de tablou de absolvire)

Azi e o zi deosebita ... o zi mai mult decat speciala ... Si asta pentru ca .... ar fi ceva motive ...
Seara de 13 octombrie 1995 ... era o vineri. Da stiu ... se poate spune si ce e asa special la asta ... au mai fost zile de 13 octombrie sau zile de vineri si pana atunci. Corect foarte corect ... insa in acea seara de vineri ... am primit un "cadou" mai deosebit.
De atunci au trecut 15 ani ... si "cadoul" s-a transformat intr-o poveste frumoasa ... tot mai frumoasa pe zi ce trece. Momente de neuitat ... momente deosebite ... momente de gratie.
De ce cred asta pentru ca acel "cadou" nu e doar un simplu cadou ... ci e un cadou "personalizat" ... un cadou cu nume. Si numele ei e Costina. Anamaria Costina.
Da acum 15 ani Cineva a adus-o in viata mea ... a pus-o in inima mea ... si de atunci nimeni si nimic nu a mai putut sa o scoata de acolo. Voi o stiti ca si Kos, Kostinush, Costinusu ... sau in multe alte feluri ... insa doar Dumnezeu si eu o stim intr-un mod mai complex ... mai sensibil.
Au fost 15 ani plini cu de toate ... bucurii, tristeti, incercari, biruinte sau esecuri ... insa toate, dar absolut toate, ne-au modelat in ceea ce suntem in acest moment.
Acea seara de 13 octombrie 1995 ... a condus la amiaza de 21 august 1998 (ziua casatoriei noastre) ... si mai apoi la o vara fierbinte din anul 2000 (intoarcerea noastra "acasa"). In fiecare din acele momente alaturi de mine a stat Kos, iar alaturi de ea am fost eu.
Tin si acum minte ce era scris pe spatele pozelor pe care le vedeti atasate acestei postari.
Pe poza lui Kos scria: "Dulcineea - for you ..." si intradevar asa a fost si asa a si ramas ... o "dulcinee" ...
Pe spatele pozei mele pe care i-am dat-o erau scrise mai multe cuvinte ... si poate ca nu stiam atunci ca asa va si fi: "In life i love two things: flowers and you. The flowers for a day and you forever!" ("In viata iubesc doua lucruri: florile si pe tine. Florile pentru o zi, iar pe tine pentru totdeauna!")
Se pare ca Tati stia mai bine cum si ce ... atunci cand am ales acele cuvinte. El le-a transformat in realitate. O realitate de care ne bucuram zilnic ... pentru care ii multumim zilnic.
Thanks Daddy pentru ea ... Thanks Kos pentru acesti ani frumosi ...