E in sfarsit cald ,frumos o atmosfera imbietoare catre bucurie si viata, insa tocmai in acest cadru plin de vitalitate ne pregatim de aducerea aminte a unor evenimente sangeroase de acum doua mii de ani. Cu ce se deosebeste acest eveniment sangeros din timpuri stravechi fata de cele sangeroase din zielele noastre ,am putea spune pe buna dreptate ? De ce trebuie sa vorbim atat de mult despre dureri , suferinta, moarte ?Cred ca pana exista starea aceasta de lucruri care este nenaturala ,nu asa a fost creata sa fie,vom vorbi de fetele negative ale vietii.
Insa aducerea aminte a Pastelor e mai mult decat moarte, prea mult ne concentram parca intr-o tanguire continua aproape pagana,asupra momentului din viata lui Isus Christos in care a cunoscut pe deplin suferinta si moartea fizica, ne prosternem intr-o atitudine de smerenie si umilinta nenaturala in fata acestui tablou si ramanem aici ,uitam ca asta a ales din dragoste pentru mine si pentru tine,uitam, parca ni se sterge din suflet si minte ca a inviat ,si-a luat viata inapoi asa cum a dat-o, a avut puterea asta.
E uluitor momentul in care apostolul Petru se roaga de Isus Christos sa nu mearga la Ierusalim daca prevede astfel de evenimente ,tot asa intr-o stare de tanguire sufleteasca si cu bune intentii chiar dupa alt moment extraordinar din viata apostolului in care il recunoaste ca Fiu al lui Dumnezeu, si raspunsul e unul la care nu te-ai astepta ,nu numai ca nu ii asculta sfatul ci ii dezvaluie apostolului ca este manat de porniri straine,diavolesti si mai e si mustrat.
Cam asa actionam si in vietile noastre intr-o tanguire permanenta,asta mi se intampla mie personal in momentul de fata, in fata evenimentelor negre din viata noastra,incercam sa le evitam,sa nu mergem pe acolo,si poate chiar cu bune intentii in gandurile noastre, dar nu este Voia lui Dumnezeu pentru noi sa ramanem in fata acestui zid aruncati la pamant intr-o prosternere de smerenie si umilinta,ca in fata zeilor pagani pe vremuri, scopul Lui pentru noi este dincolo ,trebuie sa vedem tot tabloul ca sa putem actiona in viziunea lui Dumnezeu.
Isus Christos a vazut tot tabloul,si a trecut dincolo de Cruce ,dincolo de moarte, nu s-a oprit acolo intr-o tanguire continua "cate trebuie sa faca pentru noi ca sa fim si noi vrednici" , nu asta a fost atitudinea.
Inca dinainte de intemeierea lumii acesta a fost planul lui Dumnezeu pentru om,asta a ales El in suveranitatea Lui, nimeni nu a cunoscut planul Lui pe care incepem sa il sarbatorim zilele acestea.
Imi doresc sa vedem mai mult decat moarte si suferinta,sa vedem mai departe ,inviere,viata si mai mult decat atat ,aceasta viata vine sa locuiasca in mine,acest Cuvant prin care s-a creat lumea ,universul,acel atom cautat de oamenii de stiinta ca sa il gaseasca pe Dumnezeu, traieste in mine si in tine doar sa crezi .... acesta este planul lui Dumnezeu cu omul.(atat cat inteleg eu personal pana aici)
M-a lasat fara cuvinte citirea unui verset din epistola catre Romani scrisa de apostolul Pavel ,mintea mea a avut mari dificultati de a accepta un adevar christic scris acolo,insa odata acceptat acest adevar cu mintea si inima nu poti decat sa spui ...Tati iti multumesc pentru planul tau minunat pentru mine...asadar... "care a fost dat din pricina faradelegilor noastre, si a inviat din pricina ca am fost socotiti neprihaniti"(romani4:25).
Opriti-va un pic si cititi din nou,cititi si in context insa are acest inteles,Isus Christos a inviat pentru ca Dumnezeu ne-a socotit pe noi neprihaniti din acel moment ,inca dinainte de a fi existat fiinta mea,totul depinde de credinta mea si a ta, inteleg insa ca daca nu eram vazuti si socotiti neprihaniti prin plata pe care a facut-o Isus Christos,nu ar fi avut loc invierea.
Aceasta este valoarea mea,trebuie doar sa cred si sa umblu in ea,de ce accept atunci sa mi se spuna mereu si mereu ,ca nu e destul,mai trebuie sa fac asta si asta ca sa fiu socotit neprihanit in fata lui Dumnezeu,daca din momentul Invierii am fost socotiti de Tatal asa? Sa facem un efort si sa vedem tot tabloul pictat de Dumnezeu ,Tatal pentru fiintele noastre.
E uluitor momentul in care apostolul Petru se roaga de Isus Christos sa nu mearga la Ierusalim daca prevede astfel de evenimente ,tot asa intr-o stare de tanguire sufleteasca si cu bune intentii chiar dupa alt moment extraordinar din viata apostolului in care il recunoaste ca Fiu al lui Dumnezeu, si raspunsul e unul la care nu te-ai astepta ,nu numai ca nu ii asculta sfatul ci ii dezvaluie apostolului ca este manat de porniri straine,diavolesti si mai e si mustrat.
Cam asa actionam si in vietile noastre intr-o tanguire permanenta,asta mi se intampla mie personal in momentul de fata, in fata evenimentelor negre din viata noastra,incercam sa le evitam,sa nu mergem pe acolo,si poate chiar cu bune intentii in gandurile noastre, dar nu este Voia lui Dumnezeu pentru noi sa ramanem in fata acestui zid aruncati la pamant intr-o prosternere de smerenie si umilinta,ca in fata zeilor pagani pe vremuri, scopul Lui pentru noi este dincolo ,trebuie sa vedem tot tabloul ca sa putem actiona in viziunea lui Dumnezeu.
Isus Christos a vazut tot tabloul,si a trecut dincolo de Cruce ,dincolo de moarte, nu s-a oprit acolo intr-o tanguire continua "cate trebuie sa faca pentru noi ca sa fim si noi vrednici" , nu asta a fost atitudinea.
Inca dinainte de intemeierea lumii acesta a fost planul lui Dumnezeu pentru om,asta a ales El in suveranitatea Lui, nimeni nu a cunoscut planul Lui pe care incepem sa il sarbatorim zilele acestea.
Imi doresc sa vedem mai mult decat moarte si suferinta,sa vedem mai departe ,inviere,viata si mai mult decat atat ,aceasta viata vine sa locuiasca in mine,acest Cuvant prin care s-a creat lumea ,universul,acel atom cautat de oamenii de stiinta ca sa il gaseasca pe Dumnezeu, traieste in mine si in tine doar sa crezi .... acesta este planul lui Dumnezeu cu omul.(atat cat inteleg eu personal pana aici)
M-a lasat fara cuvinte citirea unui verset din epistola catre Romani scrisa de apostolul Pavel ,mintea mea a avut mari dificultati de a accepta un adevar christic scris acolo,insa odata acceptat acest adevar cu mintea si inima nu poti decat sa spui ...Tati iti multumesc pentru planul tau minunat pentru mine...asadar... "care a fost dat din pricina faradelegilor noastre, si a inviat din pricina ca am fost socotiti neprihaniti"(romani4:25).
Opriti-va un pic si cititi din nou,cititi si in context insa are acest inteles,Isus Christos a inviat pentru ca Dumnezeu ne-a socotit pe noi neprihaniti din acel moment ,inca dinainte de a fi existat fiinta mea,totul depinde de credinta mea si a ta, inteleg insa ca daca nu eram vazuti si socotiti neprihaniti prin plata pe care a facut-o Isus Christos,nu ar fi avut loc invierea.
Aceasta este valoarea mea,trebuie doar sa cred si sa umblu in ea,de ce accept atunci sa mi se spuna mereu si mereu ,ca nu e destul,mai trebuie sa fac asta si asta ca sa fiu socotit neprihanit in fata lui Dumnezeu,daca din momentul Invierii am fost socotiti de Tatal asa? Sa facem un efort si sa vedem tot tabloul pictat de Dumnezeu ,Tatal pentru fiintele noastre.
0 comentarii:
Trimiteți un comentariu