Cat de multe nu cunostem noi despre ingrijorare ... si cat de multe nu am auzit noi oare despre ea ...
Si totusi cand ajungem in "situatii tensionate" ... cat de "confortabil" ni se pare acest "balansoar al ingrijorarii". De cate ori nu parem "tintuiti" fara nici o abilitate de a face altceva decat sa ne "leganam" la nesfarsit intretinand mai mult sau mai putin voit una din cele mai imposibile stari in viata noastra.
Ne uitam de multe ori la ceea ce se intampla in jurul nostru si parca in mod obsesiv prima noastra reactie la ceea ce se intampla e ... "vai ... si acum ..." sau "offffff ... ce se va mai intampla ...". Cate nopti de nesomn nu apar ... datorita gandurilor care nu ne dau pace ... care ne raspolesc ... "jefuindu-ne" de odihna, de pace ... de acea stare in care TATI poate prelucra fiinta noastra. Dale Carnegie spunea pe marginea acestui subiect ceva extraordinar ... si anume ca: "Daca nu poti dormi, atunci scoala-te si fa ceva in loc sa zaci intins ingrijorandu-te. Ceea ce te doboara nu e lipsa de somn ... e ingrijorarea!"
Dam de multe ori vina pentru situatiile din viata noastra pe lipsa de somn, pe inabilitatea de a ne concentra la taskurile de zi cu zi, pe oboseala acumulata facand fel si fel de lucruri, insa de extrem de putine ori ne oprim din iuresul acesta nebun pentru a analiza ce cauzeaza tot acest "vacarm" ... toata aceasta tevatura. Incercam sa contracaram efecte ... sa combatem chestii care apar in mod curent in vietile noastre ... fara sa realizam ca de foarte multe ori ... uitam cel mai esential lucru ... CAUZA.
Si in marea majoritate a cazurilor ... cauza e ... INGRIJORAREA (uneori excesiva chiar). Ganduri ... ganduri ... ganduri ... De multe ori gandul si ingrijorarea par sa se contopeasca intr-un "tot unitar" ... si totusi avem Cuvantul care ne zice: "Faceti orice gand rob ascultarii de Christos" ... Lupta cu propriile ganduri, lupta cu propriile stari ... lupta cu propria-ti persoana ... ce poate fi mai dificil, ce poate fi mai provocator? O intrebare oarecum retorica pentru cei ce cunosc Cuvantul care spune "Cel ce se biruie pe sine insusi e mai tare decat cel ce biruie cetati" ...Suntem indemnati ... inspre a ne increde in TATI ... El a dovedit (si nu odata) faptul ca poate si e disponibil pentru a fi alaturi de noi ... pentru a ne ajuta, pentru a ne modela fiinta intr-o "faptura asa de minunata".Imi rasuna si acum in inima si in cuget cuvintele care spun:"De aceea va spun: nu va ingrijorati cu privire la viata voastra ... Si apoi, cine dintre voi, chiar ingrijorandu-se, poate sa adauge un cot la lungimea vietii lui? Deci, daca nu puteti face nici cel mai mic lucru, pentru ce va mai ingrijorati de celelalte?" Cat de edificatoare pot fi cuvintele lui Glenn Turner pentru a portretiza acest lucru: "Ingrijorarea e ca un balansoar, iti da ceva de facut, dar nu ajungi nicaieri."
0 comentarii:
Trimiteți un comentariu