Suntem in concedii ,vacante si ...nu e asa, avem timp si dorinta de plimbare ..., de a vizita locuri noi pe care nu le-am mai vazut sau vechi ...dar pe undeva ne intoarcem la ele ....pentru ca sunt asa de frumoase .
Am vizitat nu de mult cetatea Albei ....nu prima data , dar e asa de frumoasa incat revin mereu si mereu ..intr-o plimbare prin santuri ....de data aceasta am vizitat o parte pe care nu am mai vazut-o ....m-am trezit in "inchisoare" ...acel cumplit beci unde erau inchisi oamenii mai bine zis romanii.
Am incercat un sentiment cumplit....nu pot sa il descriu prea bine ....cand am vazut acele elemente de tortura ...acele lanturi ...mi-am dat seama ca nu aveau cum sa scape prin nici un mijloc de acolo ...doar daca erau scosi ..daca altcineva iar fi eliberat ...prin puterea lor proprie nu ar fi avut nici o sansa de eliberare.
Stand acolo inaintea acelei imagini ...o istorie cruda pentru noi...am inteles mai bine valoarea jetrfei DOMNULUI ISUS ....nu am fi putut fi niciodata liberi prin fortele noastre proprii daca EL nu ne-ar fi eliberat ...nu ar fi rupt lanturile ce ne tineau robi .
In acel moment de comtemplare a acelei imagini ....si de incercare a unui sentiment al neputintei si groazei ...a umilintei fiintei umane ...am ramas singura in acea incapere si pentru ca sincer am ramas stupefiata la vederea acelei imagini ...la un moment dat sau stins becurile ....pentru ca fiind singura si cum nu m-am miscat fizic fiind profund marcata de ceea ce experimentam...am ramas pe intuneric ..in acel loc ..sau stins ..singura fiind ...rece..si niste elemente de tortura in fata mea.
A fost o experienta unica pentru mine...pe care nu o voi uita in graba ...am inteles parca mai bine in acea zi ....de unde ne-a scos DOMNUL ISUS...CHRISTOSUL.....ce a trebuit El sa indure pentru noi.
Si am mai inteles ...cat de mult au suferit unii din inaintasii nostri ca noi sa fim astazi ceea ce suntem.
0 comentarii:
Trimiteți un comentariu