loading... Nuante de diversitate!
31 martie 2013 | By: Misu Radovici

Timp de reflectare ...

Cat de interesant poate fi faptul ca de multe ori nu suntem atenti la mici detalii. Si mai interesant poate fi faptul ca intrebari simple devin cruciale prin prisma raspunsului care trebuie dat.
"Unde esti?" ... "Ce-ai facut?" ... "Cine ti-a spus?"
Doar cateva intrebari simple ... la inceput de Carte ... insa pe masura ce te adancesti in paginile ei ... o sa mai gasesti si altele, poate chiar mai interesante. Nu o sa stau acum sa le numar pe toate pentru ca sunt destul de multe, insa te indemn AZI ... sa reflectezi la lucrurile simple dar cu o importanta maxima.
O sa te intreb cine a avut de fiecare data initiativa atunci cand a venit vorba de fiinta ta ... de viata ta? Cine a facut de fiecare data pasul inainte? Vei realiza ca DE FIECARE DATA initiativa a venit de la El. El a fost Acela care a facut intotdeauna pasul spre tine ... mai ales atunci cand ... la fel ca si David rataceai prin pustiu si ziceai in sinea ta aceleasi cuvinte pe care le sunea el: "Dumnezeule, Tu esti Dumnezeul meu, pe Tine Te caut! Imi inseteaza sufletul dupa Tine, imi tanjeste trupul dupa Tine, intr-un pamant sec, uscat si fara apa." (Ps.63:1)
Sa fi intarziat El in a-ti oferi raspuns, ajutor ... sa fi ales El sa te ocoleasca?
NICIDECUM! Ci din contra raspunsul Lui poate fi gasit in multe, extrem de multe locuri din paginile Cartii ... iar un exemplu elocvent e pasajul scris in Isaia 43: "Acum, asa vorbeste Domnul care te-a facut, Iacove, si Cel ce te-a intocmit, Israele! "Nu te teme de nimic, caci Eu te izbavesc, te chem pe nume: esti al Meu." (Isa.43:1)
Ia-ti putin (mai mult) timp azi si reflecta la aceste lucruri ... fi atent la intrebarile care ti se pun, la initiativele ce se regasesc in dreptul tau ... al fiintei tale ...
E CRUCIAL sa intelegi! Altfel nu vei putea intelege cum in modul cel mai ilogic posibil planul lui TATI de a reaseza lucrurile ... a fost cel ce ne e prezentat ca si punct culminant al Cartii. In acest sens extrem de interesante mi se par cuvintele lui John R.W. Stott care spunea urmatoarele: "De ce a murit Cristos? Primul meu raspuns a fost ca El nu a murit; El a fost omorat. Acum, insa, eu trebuie sa echilibrez acest raspuns cu opusul lui. El nu a fost omorat, El a murit, dandu-se pe sine, in mod voluntar, ca sa faca voia Tatalui Sau ... Caci crucea care expune rautatea omului este, in acelasi timp, o revelatie a planului divin de a birui raul care este in om."
O alta intrebare ... raspunsul unui om ... DAR, intrebarea (sau de ce nu intrebarile) raman valabile pentru FIECARE om. Pentru mine, pentru tine ... pentru toti ceilalti!
Ca un imn ... ca un leitmotiv! "Domnul Dumnezeu a chemat pe omsi i-a zis: Unde esti?" (Geneza 3:9)

0 comentarii:

Search