In ultima vreme ma gandesc foarte serios la modul in care suntem invatati sa privim la noi insine. Am fost invatati sa fim umili, sa fim ascultatori, sa fim smeriti deoarece nu-i asa ... un astfel de om pare la prima instanta placut in ochii lui Dumnezeu si in cel al oamenilor. Insa citesc tot felul de materiale, ascult mesaje, privesc in jurul meu si observ un lucru. Au inceput sa ne lipseasca eroii! Ne uitam cu admiratie la oameni ca Abraham, David, Caleb, Joshua si multi altii ca ei ... si ne intrebam cum si de unde au avut forta necesara sa realizeze toate acele interesante lucruri despre care citim sau auzim. Cu cat ma gandesc mai mult cu atat in minte imi vin cuvintele lui Washington Irving care spunea faptul ca: "Mintile mari au teluri; ceilalti au doar dorinte."
Nu-i asa ca admiram pe toti acei ce au infaptuit fapte marete sau au obtinut victorii rasunatoare. Insa cum sta situatia cand vine vorba de noi? Incepem sa ne ascundem dupa scuze ca ... eu sunt prea mic ... prea neinsemnat ... in timpul nostru de astazi nu mai e cum era atunci ... astazi lucrurile se trateaza/evolueaza altfel, astazi abordarea e diferita.
De ce am accepta mai putin decat toti cei despre care citim? De ce ne-am multumi cu "faramiturile care cad de la masa stapanilor"?
Sa fie oare o problema de atitudine? Sa fie oare teama amestecata cu prea mult respect pentru ... opinia altora. Ce-ti va aduce in the end teama ori respectul exagerat pentru opinia persoanelor din jur? Poate un cap plecat excesiv. Poate o atitudine servila. In ce te vei transforma si cum vei ajunge sa stai, in acest caz, in fata Marelui Imparat?
Sunt multe intrebari ... oarecum dificile. Nu exista raspunsuri standard sau raspunsuri usoare la aceste intrebari. Nu exista retete in n puncte pentru a atinge succesul in a avea raspunsul perfect la aceste intrebari. De asta sunt mai mult decat constient, insa fiecare din noi putem incerca in felul nostru sa raspundem ... si de ce nu sa corectam ceea ce pare a nu fi ... pe fagasul care ar trebui sa fie. Poate ai pierdut ceva pe drum ... poate cineva te-a lasat fara o parte importanta a componentelor necesare unei vieti de tipul celei despre care citesti sau asculti ...
Dar asta nu inseamna ca trebuie sa ramai acolo unde esti ... asta nu inseamna ca trebuie sa cedezi si sa accepti status-quo-ul care iti este impus. Imi aduc aminte de cuvintele lui Victor Frankl, supravietuitor al Holocaustului, prizonier deportat la Auschwitz care spunea ca: "Nimic altceva nu te va ajuta sa supravietuiesti decat constienta faptului ca viata ta are un scop. Cel care stie de ce traieste, poate indura aproape orice ..."
 |
| Eroul meu ... si Stanca mea! |
Avand in minte cuvintele lui Irving si Frankl ... incearca sa iti definesti viata ... incearca sa te definesti pe tine ... asa cum esti in viziunea celei mai importante persoane din acest Univers: EL!
0 comentarii:
Trimiteți un comentariu